A mai spus şi pilda aceasta pentru unii care se încredeau în ei înşişi că sunt neprihăniţi şi dispreţuiau pe ceilalţi. „Doi oameni s-au suit la Templu să se roage; unul era fariseu, şi altul vameş. Fariseul stătea în picioare şi a început să se roage în sine astfel: „Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari sau chiar ca vameşul acesta. Eu postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate veniturile mele.” Vameşul stătea departe şi nu îndrăznea nici ochii să şi-i ridice spre cer; ci se bătea în piept şi zicea: „Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!”Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s-a coborât acasă socotit neprihănit decât celălalt. Căci oricine se înalţă va fi smerit; şi oricine se smereşte va fi înălţat.”

 

 

 

 

Fariseul se încredea în sine

Că e mai bun ca alţii

Că posteşte regulat

Că dă zeciuialâ

Fariseul dispreţuia pe alţii

Comparându-se cu ei

Scoţând in evidenţă greşelile lor

 

 

1.Vameşul s-a considerat nevrednic

2.Vameşul s-a smerit

3.Vameşul şi-a recunoscut vinovăţia

4.Vameşul a cerut iertare de la Dumnezeu

5.Vameşul n-a avut curajul să se compare cu alţii

 

Cât de des vii tu la Biserică?

Ce atitudine ai în Casa Domnului?

închinarea ta este sinceră sau formală?

Apreciază Dumnezeu felul în care tu te închini?

Aprecicieaza Dumnezeu felul tau de viata?

Dar atitudinea ta fata de altii?