(Puteti sa vedeti predica in engleza, subtitrata in romana, aici)

Ne gasim aici, la Ioan 5, si voi parcurge cu voi pasajul, si va deveni tot mai incisiv, pentru ca acesta este felul in care Isus il dezvolta. Asta este de la versetul 40 pana la versetul 47, si vom termina capitolul, daca Domnul vrea. Poate ca voi relua cateva versete in viitor dar, vom trece prin tot, si va voi arata cum decurge.

Sa incepem cu versetul 30. "Eu nu pot face nimic dela Mine Insumi," a zis Isus. Si a mai zis aceasta inainte, subliniaza armonia Lui perfecta cu Tatal. "Un pas il face El, un pas il fac Eu... suntem intotdeauna in perfecta sincronizatie unul cu altul." Aceasta este ceea ce inseamna sa fie Amandoi Dumnezeu. "Judec dupa cum aud; si judecata Mea este dreapta, pentru ca nu caut sa fac voia Mea, ci voia Tatalui, care M-a trimis." Acum, in loc sa iau partea buna de aici, cand am citit textul acesta m-am gandit: "Acesta va fi un pasaj despre dreptatea judecatii lui Isus." Dar nu se mai pomeneste nimic din astea dupa aceea. Nu aceasta ia Isus din versetul acesta. Ceea ce Isus ia din versetul 30 este ca El nu cauta Voia Lui ci Voia Celui ce L-a trimis. Putem vorbi alta data de ce aceasta asigura dreptatea judecatii Lui, si aceasta spune El, priviti: "...si judecata Mea este dreapta, PENTRU CA nu caut sa fac voia Mea, ci voia Tatalui, care M-a trimis." Si tema aceasta: "Nu Eu ci Dumnezeu, nu Eu ci Dumnezeu, nu voia mea ci voia lui Dumnezeu, nu proslavirea Mea... ci proslavirea lui Dumnezeu, nu marturia Mea ci marturia lui Dumnezeu despre Mine," despre aceasta se vorbeste in restul capitolului. Asta este intentia Lui.

Haideti deci sa Il urmam, versetul 31 la 36. Chiar daca El zice acum ca marturia Lui nu este marturia decisiva pentru El, El are martori, Ioan Botezatorul sau minunile Lui dumnezeiesti. Sa citim. "Daca [numai] Eu marturisesc despre Mine Insumi, marturia Mea nu este [considerata] adevarata." Sar peste doua cuvinte de acolo ca sa fie literal. "Este un Altul, care marturiseste despre Mine; si stiu ca marturisirea, pe care o face El [sau "el"] despre Mine, este adevarata." Acum, acesta poate sa fie Dumnezeu Tatal sau Ioan Botezatorul. Amandoi sunt numiti in urmatoarele versete ca martori ai lui Isus. Poate ca vrea sa fie ambiguu pentru amandoi. Versetul 33: "Voi ati trimis la Ioan, si el a marturisit pentru adevar. Nu ca marturia, pe care o primesc Eu, vine dela un om; dar spun lucrurile acestea pentru ca sa fiti mantuiti." In alte cuvinte, "Marturia omului, a lui Ioan in special, marturia oamenilor nu este decisiva in Cine sunt Eu." Da, poate fi adevarata... Si cred ca aici cand zice "pentru ca sa fiti mantuiti..." acest lucru poate fi folositor! "Daca a auzi aceasta marturie de om va ajuta sa treceti peste partea grea, daca va ajuta sa va indreptati spre Mine, sa va simtiti mai siguri ca ceea ce zic este adevarat, binecuvatati lucrul acesta si fiti mantuiti prin el! Dar nu este decisiv. Eu nu primesc marturie de la oameni." Insemnand "nu o primesc ca creditarea decisiva ca Eu sunt Adevarat." Versetul 35: "Ioan era lumina, care este aprinsa si lumineaza, si voi ati vrut sa va veseliti catava vreme la lumina lui. Dar Eu am o marturie mai mare decat a lui Ioan." La aceasta se refera cand zice ca nu primeste marturia oamenilor, ca nu are nevoie de ea. "Dar Eu am o marturie mai mare decat a lui Ioan, caci lucrarile, pe cari Mi le-a dat Tatal sa le savarsesc, tocmai lucrarile acestea, pe cari le fac Eu, marturisesc despre Mine ca Tatal M-a trimes." "Asa ca la urma urmei, marturia finala si decisiva despre ca Eu sunt Adevarat este marturia lui Dumnezeu. Dumnezeu Mi-a dat aceste lucrari sa le fac, si Eu pasesc in toate cu Tatal asa incat atunci cand fac lucrarile acestea voi vedeti lucrarile lui Dumnezeu si cand vorbesc Eu, voi ascultati cuvintele lui Dumnezeu, si Dumnezeu marturiseste ca Eu sunt adevarat."

Acum, aici vine partea dureroasa a pasajului, versetele de la 37 la 47. Daca aceasta este adevarat, am un martor, si da, este si un om, si da, ati vrut sa il auziti, dar... Eu am pe Cineva mai mare decat Ioan, lucrarile Mele sunt de la Tatal, Dumnezeu marturiseste prin Mine. Acum, daca asta este adevarat... de ce oamenii care se presupune ca Il cunosc cel mai bine pe Dumnezeu, nu cred? Despre aceasta se vorbeste in restul pasajului. Pasajul acesta, incepand de aici, de la versetul 37 la 47, este o acuzare persistenta impotriva necredintei ascultatorilor Lui. Sase acuzari. Una dupa alta. Si apoi vine, aproape la sfarsit, o profunda explicare de se intampla asa ceva. "De ce nu cred oamenii acestia? Iata Eu sunt aici! Ioan a fost martor, si ei au vrut sa-l asculte pe Ioan, si Dumnezeu lucreaza prin Mine... vorbesc intr-un mod... lucrez intr-un mod in care nici un om a lucrat vreodata si nici nu ar putea lucra. De ce nu cred?" Acuzarea numarul unu. O sa trec prin ele, si o sa vi le arat si voua.

Acuzarea numarul unu, versetul 37 si 38. "Si Tatal, care M-a trimes, a marturisit El Insus despre Mine. Voi nu I-ati auzit niciodata glasul, nu I-ati vazut deloc fata; si Cuvantul Lui nu ramane in voi, pentru ca nu credeti in Acela, pe care L-a trimis El." Niciodata nu L-au auzit pe Dumnezeu, niciodata nu L-au vazut pe Dumnezeu, Cuvantul Lui nu este in ei si nu cred in Acel pe care El L-a trimis. Acuzarea numarul unu.

Numarul doi. Versetul 39 si 40. "Cercetati Scripturile, pentru ca socotiti ca in ele aveti viata vecinica, dar tocmai ele marturisesc despre Mine. Si voi refuzati[*] sa veniti la Mine." Aceasta literal este: "voi nu vreti sa veniti la Mine." Este atat de important. Am scris aceasta in lista mea si vreau sa o trimit la editorii Bibliei ESV ca sa il traduca mai bine. Aceasta trebuie sa fie tradus "voi nu vreti sa veniti la Mine," pentru ca nu pot sa imi expun punctul meu de vedere fara traducerea aceasta literala. Intrebarea este, "De ce Il refuza?" Si ne spune: Nu vor sa vina! "Nu vreti sa veniti, ca sa aveti viata. Asa ca cititi Vechiul Testament, care vorbeste despre Mine peste tot," o sa predic despre aceasta in cateva saptamani... "oriunde Vechiul Testament indruma catre Mine, si motivul pentru care nu veniti este pentru ca nu vreti!" Aceasta este acuzarea numarul doi.

Acuzarea numarul 3. Versetele 41 si 42. "Eu nu umblu dupa slava care vine dela oameni. Dar stiu ca n-aveti in voi dragoste de Dumnezeu." "Nu am nevoie de slava oamenilor sa Ma completeze. Nu implinesc pofta inimii Mele avand nevoie de lauda voastra. Dar voi, voi sunteti atat de plini de alte lucruri, atatea pofte, voi nu Il iubiti pe Dumnezeu. Nu Il iubiti." Aceasta este acuzarea numarul trei.

Numarul 4. Versetul 43. "Eu am venit in Numele Tatalui Meu, si nu Ma primiti; daca va veni un altul, in numele lui insus, pe acela il veti primi." Acuzarea numarul patru; "Nu ma primiti, ma respingeti, vreti un alt fel de Mesia. Daca altul vine in numele lui insus, mergeti dupa el, dar nu vreti sa veniti dupa Mine." Oh, uau. Ne apropiem de fund acum... fundul sufletelor noastre... inca nu, dar aproape. De ce ar merge ei dupa un mesia care vine in numele lui insus? Ce se intampla cu oamenii acestia? De ce l-ar face asta asa de atractiv pe un om pentru ei? Sa vina in numele lui insus. Ne vom intoarce la asta. Aceasta este acuzarea numarul patru.

Numarul cinci. Versetul 44. "Cum puteti crede voi, cari umblati dupa slava, pe care v-o dati unii altora, si nu cautati slava care vine de la singurul Dumnezeu?" Aceasta nu are raspuns in pasaj pentru ca este un fapt. "Cum puteti crede voi?" Nu cere nici o informatie aici. "Cum puteti crede voi, care capatati slava unii de la altii?" Raspunsul: "Nu puteti!" Asta zice. Cum sa astepti sa creada oamenii daca esti indragostit de slava oamenilor? Cum ai putea crede daca esti indragostit de aplauze? Nu poti! Acum am atins fundul. Nu poti. Daca esti in felul acesta, nu poti crede. Aceasta este acuzarea numarul cinci.

Numarul sase. Versetele 45 la 47. "Sa nu credeti ca va voi invinui inaintea Tatalui; este cine sa va invinuiasca: Moise, in care v-ati pus nadejdea. Caci, daca ati crede pe Moise, M-ati crede si pe Mine." Aceasta este o declaratie extraordinara. "Pentru ca el a scris despre Mine." Iar gasim aceasta. Versetul 47: "Dar daca nu credeti cele scrise de el, cum veti crede cuvintele Mele?" Nu le veti crede, pentru ca nu credeti. Va puteti imagina cat de ofensiva a fost aceasta afirmatie? Nici nu va puteti imagina! A vorbi asa face ca un om sa fie crucificat. "Nu il credeti pe Moise asa ca nu Ma credeti nici pe Mine. Nu credeti scrierile lui, asa ca nu puteti crede nici cuvintele Mele. Toate scrierile lui Moise arata despre Mine," a doua jumate a versetului 46, "Pentru ca el a scris despre Mine. Dar voi nu vedeti, nu vedeti. De ce nu vedeti aceasta? Nu aveti nevoie de Mine ca sa va judec, Moise va va judeca. O sa se arate in muntele transfigurarii, Ma cunoaste, a scris despre Mine. M-a vazut, Ma iubeste, Ma slaveste. Este uimit acolo in Cer de faptul ca nu credeti in Mine. Si va fi martor impotriva voastra in Ziua de pe Urma." Asa ca, acesta este totalul.

Versetul 38: "Cuvantul lui Dumnezeu nu ramane in voi, nu credeti in Cel trimis de El." Versetul 40: "Nu vreti sa veniti la Mine." Versetul 42: "Nu aveti dragostea lui Dumnezeu in voi." Versetul 43: "Nu Ma credeti." Versetul 44: "Nu ma puteti crede." Versetul 46: "Nu il credeti pe Moise, si nu Ma credeti pe Mine." O acuzare persistenta.

Iata intrebarea: De ce a fost scrisa Evanghelia aceasta? Vrea cineva sa imi spuna versetul? Capitolul...? 20. Versetul...? 31. Pe cand vom termina, cand vom termina cu seria aceasta, toata lumea va sti aceasta, bine? Ma intorc acolo mereu si mereu si mereu. Ioan 20:31 "Dar lucrurile acestea au fost scrise, pentru ca voi sa credeti ca Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; si crezand, sa aveti viata in Numele Lui." Asa ca obiectivul cartii este ca voi sa credeti. Deci, ce vrea de aici? Credeti ca doar scoate cuvinte din gura pentru ca nu-I place de oamenii acestia? Acestia sunt poporul Lui. Plange pentru acesti oameni. "Ierusalime, Ierusalime! De cate ori am vrut sa strang pe copiii tai cum isi strange gaina puii supt aripi, si n-ati vrut!" Nu-i ca nu-I place de oamenii acestia! Ii e dor de ei si va muri pentru ei. Ce vrea atunci? Iata ce vrea: vrea sa expuna faptul necredintei si pricina necredintei pentru ca toata lumea din incaperea aceasta sa stie de ce nu credeti, sau de ce va costa atat sa credeti.

Aceasta nu este o problema a iudeilor. Iata un lucru interesant... adica poate ganditi: "O, oare de ce nu intelegeau iudeii ca Mesia lor a venit?" Nu este nici un indiciu in pasajul acesta ca problema ascultatorilor este numai etnica sau religioasa in orice grup de pe planeta. Numai un lucru este clar aici: este o problema esential umana. Asa ca sa nu mergeti in directia gresita aici zicand: "Toti oamenii aceia!" Caci este: "NOI toti, orbi, incapatanati, mandri, iubitori de slava... noi oamenii." Evanghelia aceasta este una dintre cele mai iudaice din Biblie, si intotdeauna merge mai departe de iudaism, la omenire. Intotdeauna. Este o carte foarte profunda. Daca stai la suprafata, intotdeauna vorbeste iudeilor. Cum sa nu! Cum altcumva? La cine daca nu? Isus este iudeu, un Rabin. Dar cand ajunge la probleme, cu mine trateaza. Si cu voi.

Este un raspuns decisiv in aceste versete, 37 la 47. Numai unul, pentru intrebarea: de ce, de ce ei, noi, nu credem sau ne este greu sa credem? Fundul este aproape atins in versetul 40. Unde, literal, nu zice "voi refuzati sa veniti la Mine," ci: "nu vreti sa veniti la Mine." Ceea ce vrem noi, fratii mei umani, are un control nespus de mare in ceea ce putem crede. Daca vrei ceva atat de mult, si a crede adevarul ia acel lucru de la tine, o sa vezi, VEZI, adevarul ca eroare. Si ramai robit la ceea ce vrei. Puterea orbirii a vointei umane este absolut uimitoare. Am trecut prin atatea divorturi, atata curvie, atatea lucruri cu oameni... Si cand ii auzi vorbind... gandesti: "Esti orb ca un liliac! Nu vezi ceea ce faci?!" "Dar imi place. Mi se pare bine. Nu cred ca Dumnezeu vrea sa fiu nefericit." Eu, ca pastor, stau inaintea puterii vointei umane, in mod reverentios. Este atat de infernala puterea ei... Ceea ce noi vrem influenteaza capacitatea noastra de a crede lucruri si de a vedea lucruri. O influenta uimitoare.

Asa ca acesta este aproape fundul. Inca nu este chiar fundul, dar este puternic, si trebuie sa stiti aceasta: Isus va iubeste in momentul acesta. Va ajuta sa intelegeti de ce luptati pentru a crede. O face chiar in clipa aceasta. Isus va vorbeste; "De ce ma costa atat de mult sa cred? Stii tu... cu crestinii aceia care par atat de emotionati. Eu nu o vad!" Acesta este unul din motivele pentru care nu o vezi. Esti rob dorintelor, si simti ca daca ai merge acolo, ca daca te predai in totalitate, ca daca te arunci cu totul in piscina harului si a vietii, ai pierde prea mult, care nu este decat o minciuna a iadului. Este numai castig la sfarsit. Dar diavolul nu vrea sa vezi asta.

Asa ca haideti sa atingem linia de fund. Este in versetul 40. Am vazut in notitele mele un alt lucru, inainte sa ajungem la fund; Motivul pentru care Isus i-a zis imediat lui Nicodim - Nicodim e unul din acesti oameni, una din aceste fiinte umane care a zis : "Ce...? Trebuie sa intri in pantacele mamei tale a doua oara si sa te nasti?" Aceasta este orbire totala. Si Isus i-a zis: "Vantul bate incotro vrea, nu sti de unde vine nici unde se duce. Asa este cu toti cei nascuti din Duhul." Trebuie sa fim nascuti din nou. Aceasta ma rog, ne-am rugat acolo jos, Doamne sufla in camera aceasta. Pentru ca eu nu pot sa mantuiesc pe nimeni. Nici voi nu puteti mantui pe nimeni, nici pe voi insiva. Dar Duhul Sfant poate taia radacina acestei dorinte controlatoare, in asa fel incat dintr-o data esti liber sa fi rational, si liber sa vezi, si sa urmezi.

Asa deci, versetul 44 este fundul. Si versetul 43 arata cum functioneaza. Ceea ce vreau sa zic cu fundul: Este fundul explicatiei, daca ai lua aceste 10 versete, si te intrebi: "care este fundul explicatiei pentru necredinta?" Acesta ar fi versetul 44. Si daca te intrebi: "si cum funcioneaza aceasta?" Ar fi versetul 43. Asa ca o sa petrecem restul timpului in aceste doua versete. Versetul 44: "Cum puteti crede voi..." Insemnand: "Nu puteti." "...voi care primiti slava pe care v-o dati unii altora... si nu cautati slava care vine dela singurul Dumnezeu?" "Nu puteti crede." "De ce?" "Pentru ca va place slava oamenilor, nu slava lui Dumnezeu. O iubiti." Este atat de placut sa fi laudat, magulit, acceptat, aplaudat... este atat de placut! Nu Il vreti pe Isus pentru ca vreti slava oamenilor. Vreti sa fiti centrul, vreti sa aveti controlul, vreti sa fiti inaltati, vreti sa fiti laudati, vreti sa fiti cineva. Luati oricare dintre acestea care pare sa vi se potriveasca mai bine. Pentru mine, toate mi se potrivesc la perfectiune. Acesta sunt eu! Din fire, stimez caderea omenirii in puterea ei asupra mea. M-am nascut in felul acesta. Am scuipat poruncile parintilor de cand aveam 3 zile. Si niciodata nu m-am schimbat in radacina mea umana. Pana cand Dumnezeu a lucrat, si a omorat omul cel vechi. Si a adus la viata o noua fiinta, care uraste lucrurile acestea, si se lupta impotriva lor in fiecare zi, si singurul motiv pentru care staruiesc in credinta, este ca Dumnezeu continua sa Se arate ca sa ma ajute sa fac sa moara omul acela vechi, in fiecare zi. Nu trebuie sa imi aduc aminte de acum 50 de ani cum era aceasta. Doar trebuie sa imi amintesc de acum o ora, sau poate acum 5 secunde, sperand sa va placa predica aceasta. Si cui ii pasa? Numai sa fiti mantuiti conteaza. Este o povara atat de grea.

Asa ca, versetul 43 mi se pare destul de clar: Nu puteti crede daca aveti o legatura de dragoste necontrolata de Duhul Sfant, cu lauda oamenilor, cu slava oamenilor si nici o legatura de dragoste cu slava lui Dumnezeu. Acum, cum lucreaza aceasta? Versetul 43. "Eu am venit in Numele Tatalui Meu, si nu Ma primiti; daca va veni un altul, in numele lui insus, pe acela il veti primi." De ce? "Nu ma veti primi pe Mine pentru ca vin in Numele Tatalui. Dar, daca as veni in alt fel, in Numele Meu propriu, fara sa atrag toate privirile asupra Tatalui; judec cum judeca El, umblu cum umbla El, vorbesc cum vorbeste El, sunt in totalitate al Lui, toate sunt pentru slava Lui, sunt aici sa Il slujesc, in umanitatea Mea M-am golit de toate prerogativele dumnezeiesti, voi fi ascultator pana la moarte, si inca moarte de cruce. Nu vreti aceasta, asa-i?" Clar ca nu vor. Nimeni nu vrea un Mesia ca Acela, NIMENI! Numai daca Dumnezeu lucreaza.

De ce am vrea noi pe cineva care vine in numele lui insusi? "Vin in numele meu! Sunt cel mai mare!" Pentru ca este la fel ca noi. Asa ca nu ne face sa ne simtim culpabili, si nu ameninta ego-ul nostru, pentru ca putem sa ne acomodam si sa mergem tantosi asa cum e el tantos. Facandu-ne cale sa ajungem regi. Nu este o amenintare sa ai un rege tantos, dar un rege umil ma face pe mine sa ma simt prost. Pentru ca iubesc puterea, iubesc lauda, iubesc sa comand... si Isus a venit, si oriunde mergea, oamenii nenorociti erau atrasi, si oamenii mandri trebuiau sa dea inapoi. Si este foarte usor sa vedem de ce. El nu a venit in Numele Sau, insemnand ca intodeauna zicea: "Sunt al Tau Tata. Nu voia Mea ci a Ta sa se faca in noaptea aceasta." Este inspaimantator. Urmezi pe un Mesia ca Acela, iti cauti singur moartea. Intotdeauna trebuie sa te orientezi catre El, nu catre tine... intotdeauna trebuie sa cauti slava Tatalui, nu a ta, trebuie sa slujesti in loc sa fi slujit. Aceasta inseamna moarte! Si viata... si viata! Viata adevarata, viata vesnica. Dar si moartea este reala, nu-i asa? Daca iti cunosti stricaciunea, asa cum eu o invat pe a mea, ai sti ca a-L urma pe El este mortal. Cat imi doresc... sa fiu un slujitor mai bun. Am 63 de ani, si sper sa pot creste. Sper sa pot creste in jos... Nu vreau sa ma dau batut, am fost crestin in toti acesti ani, si nu vreau sa zic: "Pana aici a fost, am ajuns la nivelul maxim de sfintire a lui John Piper!" Asta este ceva groaznic, vreau sa merg mai departe. Sper ca si voi vreti.

Ultima intrebare: De ce este dragostea mea pentru slava oamenilor atat de contradictorie cu natura credintei, incat nu pot sa cred daca o am. De ce? Ce se intampla cu credinta? Ce este cu credinta, pentru ca El zice: "Cum puteti crede, cum puteti avea credinta, credinta in Mine... cum puteti avea credinta daca iubiti slava oamenilor?" Si zice, "Nu puteti." De ce? De ce nu le pot avea pe amandoua? Cred ca le pot avea pe amandoua! Cred ca pot iubi slava oamenilor si sa ma incred in Isus, de ce nu? Ba chiar cred ca a-L iubi pe Isus este o buna metoda pentru a primi slava de la oameni! In biserica aceasta asa s-ar intampla. De ce? Este ultima intrebare, pana la nivelul acesta pot sa ajung. Lucrez cu mine aici, voi puteti observa.

Motivul numarul unu: credinta, in natura ei, in Biblie, da toata slava lui Dumnezeu... si nu asteapta nici o slava in ea, pentru ea. Este un pasaj cheie: Romani 4:20 "...Avraam s-a intarit in credinta, slavindu-L pe Dumnezeu." Avraam s-a intarit in credinta... si care era natura ei, natura acestei tarii? I-a dat toata slava lui Dumnezeu. Atunci cand credinta vine la Isus, vine fara nici o dorinta de a fi slavita, sau laudata. Credinta vine la Hristos fara nici o dorinta de a fi glorioasa... sau de a fi laudata. Sfintilor, veti fi glorificati! Romani 8:30, "Pe acei pe care i-a socotit neprihaniti, i-a si glorificat." Si ghiciti, nu va fi a voastra! Va fi a Lui! Va va cuprinde in ea. Si voi niciodata nu va veti lauda cu ea. Va va umili pana la pamant faptul ca ati fost facuti sa straluciti ca Soarele in imparatia Tatalui vostru! Da, vei straluci, sfant umil. Da, vei straluci. Acolo va fi o slava divina peste tine pentru ca ai venit la Hristos fara sa astepti vreo slava pentru a fi venit singur, si nemeritand nici o slava in tine insuti. Acesta este primul motiv pentru care iubirea de slava omoara si face credinta grea. La inceput, ca pentru unii din voi chiar acum, daca va veti pune credinta in Hristos ca sa fiti mantuiti, pentru prima oara, si pentru restul dintre noi, fiecare zi din viata noastra este greu sa credem intr-o fagaduinta de a face un lucru greu daca lucrul acela greu poate pune un ou in fata mea plina de demnitate. Aceeasi problema, fie la inceput, fie 50 de ani mai tarziu.

Ultimul motiv. Celalalt motiv pentru care iubirea slavei oamenilor este contradictorie credintei este pentru ca credinta se adapa cu apa vie pentru satisfactia sufletelor noastre. Asta este Ioan 4, Ioan 6:35, "Veniti la Mine, Eu sunt apa, sunt apa vie, beti din Mine..." Aceasta este credinta. Credinta este a veni la Isus pentru a bea apa vie pentru sufletele noastre nespus de insetate in asa fel incat sufletele noastre sa fie odihnite, satisfacute, alinate, adanc fericite in tot ceea ce Dumnezeu este pentru noi in Isus. Si cand aceasta se intampla, scoate afara ravna robitoare pentru slava oamenilor. Nu aveti nevoie de ea! O data ce ati gustat apa asta, fantana lui Isus, fantana a tot ceea ce Dumnezeu este in acceptarea lui Hristos... Cine mai are nevoie de acceptarea oamenilor vreodata? Acesta este un barometru al credintei voastre, cat de disesperat ravniti sa le placeti oamenilor. Nu este rau sa fi placut, nimanui nu ii place sa fie neplacut, eu vorbesc despre o lacomie, o nevoie, un control in viata ta: "Trebuie sa fiu placut, trebuie sa fiu acceptat, trebuie sa fiu laudat, am nevoie, am nevoie, am nevoie!" Este o dependenta, o robie care controleaza vietile noastre a avea nevoie de mai multa lauda, mai multe statistici in favoarea noastra, mai multe cuvinte placute, mai putine critici, mai mult, mai mult, mai mult! Si niciodata nu satisface. Este o inaltare, ca drogurile, o inaltare, apoi te doboara... asa functioneaza asta.

Asa ca, inchei. Cand ai gustat frumusetea lui Dumnezeu si acceptarea lui Dumnezeu in Hristos, dependenta de acceptarea oamenilor este rupta si esti eliberat. Asa ca, Dumnezeule, vino, si daruieste-ne chiar acum, in incaperea asta, niste ochi deschisi ca sa Iti vada slava... si ca papilele gustative de pe limba sufletelor noastre sa fie trezite... ca sa gustam cat de dulce este Apa vie, mai dulce ca mierea, mai dulce ca slava oamenilor, si daruieste-ne astfel credinta, si elibereaza-ne. Fie ca Dumnezeu sa faca aceasta pentru voi. Amin.

Sa ne rugam.

Tata, suntem toti culpabili in asta... nu este nici un semn de aratare la nimeni aici, nu aratam catre iudei, nu aratam catre necredinciosi, nu aratam in nici un alt loc, ci in oglinda... unde tindem inspre a ne vedea pe noi insine mult mai buni decat suntem. Iti multumesc Isuse, Iti multumesc, pentru ca ai pus cuvintele acestea inaintea noastra, pentru ca ne-ai aratat unele dintre motivele pentru care ne este greu sa credem in Tine, sa ne incredem in Tine, odihnindu-ne in Tine... si omoara-le. Te invitam ca grup, eu Te invit, stiu ca nu pot sa vorbesc pentru toti, dar noi toti care avem gandirea aceasta, te invitam sa faci crucificearea aceasta, ceva nou in viata noastra. Ia toporul harului si a Duhului, si taie radacina dragostei noastre pentru slava oamenilor, si asa sa credem. Si sa te slavim pe Tine. Iti cer acestea in Numele lui Isus.

Amin.

Pentru mai multe resurse vizitați blogul nostru UnMesajPentruRomânia