Doamna Lot

                                                               statuia firii pamntesti

Genesa 19              

Luca 17:32 “Aduceti-va aminte de nevasta lui Lot”   

2 Petru 2:6-8

      La inceput Dumnezeu a creat omul dupa chipul si asemanarea Lui. S-a luat pe El insusi ca model si ne-a creat pe noi oamenii ca un autoportret al Lui. A vrut ca noi sa fim o reflexie a caracterului Sau sfant. Dar prin decaderea morala a omului, acest caracter a fost corupt din cauza neascultarii. Si daca caracterul a fost corupt prin neascultare, inseamna ca poate fi restaurat si construit numai prin ascultare fata de Dumnezeu.

 Scopul pe care il are Dumnezeu cu noi aici pe pamant este sa ne transforme, sa ne pregateasca, sa ne modeleze intocmai dupa caracterul Fiului Sau, Domnul nostru, Isus Cristos. Asa cum un sculptor are in minte imaginea statuii inainte de a o sculpta la fel si Dumnezeu. Cum ar fi daca la sfarsitul vremurilor, Dumnezeu ne-ar pune fata in fata cu ceea ce am fi putut face aici pe pamant daca am fi trait in ascultare fata de El?

Dar in acelasi timp si cel rau are in minte o imagine a felului in care vrea sa ne transforme. Una groteasca si urata. Sunt 2 maestri in fiintele noastre care lucreaza la caracterul nostru pt a implini destinul nostru. Pe de-o parte Duhul Sfant care vrea sa ne sculpteze dupa modelul Domnului si firea pamanteasca care vrea sa ne sculpteze dupa modelul lumesc. Poti deveni un monument a tot ceea ce este bun si spiritual sau poti deveni o statuie a firii pamantesti. Doamna Lot a devenit o statuie a firii.

          Cum devi o statuie a firii pamantesti? Un monument dedicat firii si faptelor ei care se razboiesc impotriva sufletului?

       Cand eram in clasele primare am invatat ca anumite animale si plante sunt formate din mai multe parti. La fel si omul este format din 3 parti principale: cap, corp si membre. Atunci cand un sculptor planifica o statuie trebuie sa ia in considerare neaparat aceste 3 lucruri. Unui sculptor profesionist ii poate lua luni de zile sau ani intregi pt a face o statuie de dimensiunile unui om in toate detaliile. Lui Dumnezeu i-a luat o fractiune de secunda sa o transforme pe Doamna Lot intr-o statuie de sare. La fel cum i-a luat o fractiune pt a transforma o statuie intr-un suflet viu, Adam de data aceasta a facut un suflet viu intr-o stana de sare. Dar sa vedem cum s-a ajuns la aceasta “capodopera” a firii pamantesti.

1.     Printr-o gandire materialista

Sa ne uitam la contextul din care a venit doamna Lot. Sotul ei era nepotul lui Avraam amandoi oameni foarte bogati. Sotul ei se alatura viziunii pe care Avraam o primeste de la Dumnezeu de a iesi din Mesopotamia si a merge inspre o tara pe care Domnul i-o va arata. La vremea respectiva Avraam era destul de in varsta si probabil Lot era deja matur si casatorit la vremea aceea. Amandoi imbratiseaza credinta in singurul Dumnezeu adevarat si stau pentru un timp langa cel care e socotit parintele credintei de catre 3 dintre cele mai mari religii ale vremii noastre. ( evreii, musulmanii si crestinii). Traiesc langa cel care a fost in stare sa-si aduca propriul fiu ca jertfa in semn de ascultare fata de Dumnezeu. E imposibil ca Avraam sa nu ii fi invatat calea cea buna, sa nu le trasmita modul lui de gandire. Si totusi...vine o vreme cand Avraam si Lot se despart si le este pusa la incercare gandirea. Lot alege intr-un mod materialist, din pricina a ceea ce se vedea, campiile intinse si verdeata si Avraam cum putea sa aleaga altfel decat prin credinta. El ia ceea ce mai ramane – pustia. Scriptura spune ca Lot si-a intins corturile pana langa Sodoma si Gomora. Asta pt inceput deoarece cand vin ingerii Domnului sa distruga aceste cetati ei nu mai locuiau in corturi ci intr-o  casa si unde credeti ca se afla casa lor? Tocmai in Sodoma. De ce s-au mutat in Sodoma?

       Atâtea lucruri „interesante” se întâmplau în lumea Sodomei! Luca 17:28 Ce s-a întâmplat în zilele lui Lot, se va întâmpla aidoma: oamenii mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau. Ispita nu vine dintr-o data. Ci asa cate putin pana te prinde in latul ei.

       Doamna Lot a inceput sa iubeasca aceste lucruri din Sodoma, a inceput sa gandeasca ca locuitorii ei. Incetul cu incetul s-a  indepartat de credinta adevarata si de aceea a ajuns ceea ce a ajuns. Despre soţia lui Lot se poate afirma: „atât de aproape, şi totuşi, atât de departe” În Sodoma a rămas mobila cumpărată. Acolo i-au rămas vecinele şi prietenele. Au rămas acolo lucrurile de aur şi pietre scumpe (Lot a fost foarte, foarte bogat!). A rămas acolo casa! Soţia lui Lot ura corturile, şi de acum, după ce vor pierde totul, vor trebui să se întoarcă din nou la viaţa în corturi.

         Scăparea vieţii este din nefericire trecută cu vederea de cei ce iubesc lumea! De aceea ne învaţă Cuvântul: 1 Ioan 2:15 Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în El. Lumea şi lucrurile din lume. Prestigiul lui Lot, bogăţiile, proeminenţa sa printre cei din Sodoma… să dai acum cu piciorul în toate acestea? Soţia lui Lot nu s-a putut abţine de la a privi înapoi. Şi s-a uitat.

        Te ţine iubirea de lume şi de lucrurile din lume departe de mântuire şi de Domnul Isus Christos? Îţi pare rău de ceea ce trebuie să laşi aici? Eşti îndrăgostit de avere, de bani, de posesiuni? Îţi place faima lumii, prestigiul? Astea nu-s rele privite în contextul mântuirii. Printre oamenii din toate vremurile de la Cristos încoace au fost oameni faimoşi şi bogaţi. Dar averea şi prestigiul aduc adesea cu ele un tovarăş nepoftit şi dăunător: încrederea în aceste lucruri. Marcu 10:24 Isus a luat din nou cuvântul, şi le-a zis: „Fiilor, cât de anevoie este pentru cei ce se încred în bogăţii, să intre în Împărăţia lui Dumnezeu.

       Verifica-te daca ai o gandire materialista. Iti este inima legata de bani? Dai zeciuiala cu toata inima? Sau te gandesti ca daca dai zeciuaiala tu cu ce mai ramai? Urmaresti mai intai beneficiile materiale dintr-o actiune, sau pe cele spirituale?

2.     Printr-o inima  impietrita

      Iti impietresti inima atunci cand inima ta nu mai raspunde la lucrurile care vin din partea lui Dumnezeu, esti rece fata de ele. Nu te mai atrage Scriptura sa o citesti sa o studiezi , sa o pretuiesti, sa o predici altora. Rugaciunea pt tine a devenit o rutina, sau ceva ce folosesti numai in caz de urgenta. Venitul la biserica a devenit pt tine o optiune si undeva acolo pe ultimul loc... daca ai timp. Ca si o cutie de prim ajutor.Iti pui acolo scriptura, rugaciunea, partasia, consultarea cu fratii, pt vremuri de criza in care vezi ca ceea ce faci singur nu mai e de ajuns. Atunci vi cu inima impietrita si ceri ajutor. Dar este de multe ori prea tarziu pt ca tu deja ti-ai lipit inima de lucrurile din lumea aceasta despre care Dumnzeu spune sa nu le iubim.Este ca si cand lipesti o bucata de banda pe o cutie de carton. E imposibil sa mai dezlipesti banda fara sa deteriorezi cartonul. Odata ce ti-ai lipit inima de materie, o sa ai de suferit. Ai ajuns deja intr-o stare de necredinta.

      Necredinţa! Ea se strecoară încet în inima noastră. Mai întâi ca o bănuială, apoi devine din ce în ce mai mult o convingere. „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat că…?” Oare au zis îngerii cu adevărat că…? Există un model după care lucrează necredinţa. Ea duce apoi la împietrire: Marcu 16:14 În sfârşit, S-a arătat celor unsprezece, când şedeau la masă; şi i-a mustrat pentru necredinţa şi împietrirea inimii lor, pentru că nu crezuseră pe cei ce-L văzuseră înviat. Dacă îngerii i-au păcălit? Dacă lumea lăsată în urmă nu va fi distrusă, şi lumea spre care se îndreaptă este incertă? Ia să vadă ea, să se asigure cu proprii ei ochi dacă e adevărat ce-au spus îngerii sau nu! Dacă se uită, şi nu pateste nimic? Si s-a uitat.

        Dumnezeu nu a facut nimc altceva decat sa scoata la suprafata ceea ce era deja in inima Doamnei Lot:piatra. Cum poti sa ajungi de la punctul in care esti in stare sa treci de la ascultare oarba fata de Cuvantul Domnului (doar au iesit din Mesopotamia, din Ur, unul dintre cele mai dezvoltate orase din vremea aceea) la o inima impietrita (nu a fost in stare sa iasa din Sodoma, care din punct de vedere economic nu se putea compara cu Ur)??? Doar printr-o impietrire a inimii. Ezechiel 2:4 vorbeste despre nerusinare, nesimtire asociata cu impietrirea inimii.Fapte 19:9 spune ca unii ramaneau impietriti si necredinciosi. Evrei 3:13 spune ca niciunul dintre noi sa nu ne impietrim prin inselaciunea pacatului.

      Sa nu crezi ca atata timp cat stai departe de Dumnezeu, si nu raspunzi chemarii Lui, Cuvantului care iti vorbeste, nu te indrepti din comportamentul tau, iti vei putea reveni cand vrei vrea tu. Odata ce inima ta va fi impietrita, te vei uita si tu inapoi ca si Doamna Lot si vei deveni o statuie a firii pamantesti.

     Carbonul care formeaza diamantul se cristalizeaza la adancimea de 160 km in adancul pamantului la niste temperaturi foarte mari. Diamantul este cunoscut drept cel mai dur material care exista, pe o scara de la 1-10 el avand duritatea 10. Inima ta poate deveni un astfel de material dur care sa nu mai poata fi spart de nimeni.

 Dacă se uită, şi nu pateste nimic? Si s-a uitat.

3.     Printr-un comportament rebel

        Singura porunca a fost sa nu se uite inapoi. Nu era un lucru deosebit de grav, care sa-L ofenseze pe Dumnezeu intr-asa maniera incat sa ia viata cuiva. Dar totusi...doamna Lot a murit. Adam si Eva aveau si ei o singura porunca: sa nu manace din pomul cunostiintei binelui si raului. Nu era atat de grav lucrul acesta in sine, pt ca fructul pomului era frumos la privit si bun la gust, si totusi Dumnezeu ii avertizeaza ca in ziua in care vor manca vor muri negresit. Israelitii au fost scosi de Dumnezeu din robia aspra a egiptenilor si dusi inspre tara promisa unde avea sa curga lapte si miere, si totusi ei cand au dat de pustie au vrut sa se intoarca inapoi in Egipt la castravetii, ceapa si carnea de acolo. Si-au facut un idol si cand s-a intors Moise de pe munte toti cei care s-au inchinat idolului au murit in ziua aceea.

      In toate cele 3 cazuri oamenii au fost luati dintr-un loc care din punct de vedere pamantesc era imbelsugat, un loc in care oamenilor le-ar fi placut sa locuiasca. Aveau tot ceea ce voiau ei. Dar Dumnezeu ii scoate de acolo si ii trimite in pustie. Vin momente in viata fiecaruia dintre noi cand Dumnezeu ne va trimite in pustie, un loc in care sa ne formeze, sa ne modeleze caracterul in  asa fel incat sa se poata folosi de noi.

Gen. 19:16 Lot zabovea...Domnul dorea sa-i scape, dar el si Doamna Lot zaboveau. Cetatea era pe cale de a fi distrusa, nimicita prin foc si pucioasa, dar Lot si Doamna lui zaboveau. Ingerii staruiau de ei, imi si inchipuipe ingeri care mai mai sa se puna in genunchi in fata lor sa-i scape, dar ce faceau domnul si Doamna Lot? zaboveau. Ati prin ideea nu? Domnul iti tot vorbeste si te indeamna prin diferite lucruri sa faci voia Lui, dar tu continui sa zabovesti. Vrea sa te scape pe tine si pe familia ta, dar tu continui sa zabovesti. Te intreb: CAT MAI AI DE GAND SA ZABOVESTI? Ce mai astepti? Probabil Lot si Doamna Lot, zaboveau din cauza ca nu stiau ce sa mai ia cu ei. Sa ia televizorul, sa ia mobilul, calculatorul, banii din dulap, costumul si rochia cea noua...pana cand ingerii s-au saturat sa mai astepte si ii apuca pe toti de mana si ii scoate afara din Sodoma.

        Vreau sa te intreb: ce ai face daca nu ar fi ca si in cazul sotiei lui Lot cineva care sa te impinga tot timpul de la spate sa mergi pe calea cea buna, sa-ti scapi viata?  Daca nu ar mai fi program la biserica? Daca nu ar exista Casa de Rugaciune? Daca te-ai afla intr-un loc izolat de orice tip de partasie crestina?  Te-ai mai ruga singur? ai mai citi scriptura din proprie initiativa? Ai mai cauta prezenta Domnului cand nimeni nu te-ar lua de mana sa te duca acolo? A-i mai gasi drumul singur?

        Sau ai zabovi si tu? Te-ai uita si tu inapoi ca si Doamna Lot intr-un gest de rebeliune impotriva poruncilor lui Dumnezeu. Daca ai o gandire materialista, si inima impietrita iti garantez ca nu ai cum sa nu ai un comportament rebel. Pentru ca daca mintea si inima ta nu sunt stapanite de Domnul, ci de lucrurile acestea de pe pamant, o sa devi ca Doamna Lot, o statuie a firii pamantesti pentru ca ai lasat firea pamanteasca sa te sculpteze si sa lucreze la caracterul tau.

      Avem o vorba care spune ca vulpile mici strica viile mari. Sa stiti ca nerespectarea poruncilor mici ale Domnului te vor duce la un destin tragic. Sa nu crezi ca esti pe drumul cel bun daca nu incalci poruncile mari ale Domnului, dar in ascuns le incalci pe cele marunte. Domnul Isus a spus ca nu are cum sa-ti incredinteze lucruri mari daca nu esti credincios in lucrurile mici. Poate crezi ca lucrurile mici sunt pt oameni mici si marunti, pentru cei care sunt la primul nivel al credintei, tu esti pt cele mari. Dar eu iti spun ca lucrurile mari ale Domnului sunt pentru oameni care aleg sa ramana marunti si se smeresc inaintea Domnului, nu pentru oameni care se cred mari si care nu accepta lucrurile marunte si se razvratesc inaintea Domnului.

    Cum e comportamentul tau? Dacă se uită, şi nu pateste nimic? Si s-a uitat.

Am citit in saptamana aceasta o relatare despre o biserica din Filadelfia, USA, care a fost schimbata radical cu doar 57 de centi, adica cu doar 1,65 lei. Sa va spun si voua despre ce e vorba:

        Era o fetita pe care o chema Jenny, care intr-o zi statea pe strada in fata unei bisericute, duminica dimineata pt ca au dat-o afara din cauza ca la scoala duminicala nu mai aveau locuri din cauza aglomeratiei. “Nu pot merge la scoala duminicala” a bombanit ea in timp ce pastorul bisericii tocmai trecea pe acolo. A vazut infatisarea ei saracacioasa si hainele cu care era imbracata si si-a dat seama de ce nu avea loc la scoala. A luat-o de manuta si i-a gasit un loc la scoala duminicala. In acea seara cand Jenny s-a pus la culcare a inceput sa se gandeasca la toti copiii ca si ea care nu au un loc in care sa s einchine Domnului Isus. 2 ani mai tarziu Jenny a murit in apartamentul lor saracacios. Parintii l-au chemat pe pastorul bisericii sa se ocupe de ultimele aranjamente la inmormantare. In patul ei au gasit o posetuta uzata si rupta pe care o gasise la gunoi. In poseta erau 57 de centi (1,65 lei)  si un biletel scris de mana asa cum scriu copiii pe care se putea citea “Acesti bani sunt pentru a ajuta bisericuta noastra sa construiasca o cladire mai mare pentru ca cat mai multi copii sa poata merge la scoala duminicala”. Pot sa ma opresc aici sa sa predic o zi intreaga despre asta. Dar povestea devine si mai buna. Fetita a adunat acei bani timp de 2 ani de zile cu o inima plina de dragoste. Cand pastorul a citit biletul a stiut ce trebuie sa faca. A luat poseta, biletul la amvon si a spus aceasta poveste bisericii. I-a pus pe oameni sa daruiasca si sa ceara si altora sa daruiasca pt constructia unei cladiri mai mari. Dar nu se termina aici. Un ziar local a publicat povestea. Un agent imobiliar a citit articolul si a oferit o bucata de pamant. Dar biserica nu si-o putea permite. Cand a auzit ca bise nu are bani sa o cumpere le-a dat-o pe 57 de centi. Donatii au inceput sa vina din toata tara. In 5 ani cei 57 de centi s-au transformat in 2 mil 500 de dolari. Dragostea ei, a schimbat lucrurile.

         Daca vreodata o sa ajungeti in America in Filadelfia, opriti-va la biserica baptista Templul care in prezent are 3.300 de membri. Uitati-va si la Universitatea Templul in care studiata peste 1000 de studenti. Treceti si pe la spitalul Bunul Samaritean si pe la cladirea scolii duminicale de 100 de locuri pt ca niciunui copil sa nu mai fie dat afara pe motiv ca nu mai sunt locuri. Intr-una dintre acele camere veti vedea un tablou al unei fetite ai carui 57 de centi au facut o diferenta.

        Ai o gandire materialista? O inima  impietrita si un comportament rebel? sau o gandire spirituala, o inima sensibila si un comportament supus si in ascultare de Domnul. Poti sa te uiti inapoi oricand vrei tu, si sa-ti para rau dupa lucrurile pe care le-ai lasat in urma dar...ai grija sa nu devi si tu o statuie a firii pamantesti. Scriptura ne indeamna sa avem ochii atintiti la capetenia si desavarsirea credintei noastre, adica la Isus care pentru bucuria care-i era pusa inainte a dispretuit lucrurile din lumea aceasta si a rabdat totul pt noi. Uita-te inainte. Nu e timp de uitat  inapoi.