*

Dumnezeu este masura tuturor lucrurilor. Parerile oamenilor sunt felurite. Ceea ce spune Dumnezeu este adevarul,chiar daca toti oamenii la un loc ar fi de alta parere. Oamenii pot vedea pamantul bine si in plin progres,asa cum gandeau si cei de pe vremea lui Noe. Dumnezeu insa spune: "Tot pamantul este plin de salnicie." ,,Dumnezeu S-a uitat spre pamant,si iata ca pamantul era stricat; caci orice faptura isi stricase calea pe pamant. Atunci Dumnezeu a zis lui Noe: "Sfarsitul oricarei fapturi este hotarat inaintea Mea,fiindca au umplut pamantul de salnicie; iata,am sa-i nimicesc impreuna cu pamantul."(Gen.6:11-13). Oamenii pot vedea lumea curata si fericita. Dumnezeu insa spune: "Toata lumea este vinovata inaintea Mea." (Rom.3:19). Si binele si raul numai inaintea lui Dumnezeu poate fi cunoscut cu adevarat. Neprihanirea si pacatul,la fel,numai in lumina fetei lui Dumnezeu pot fi cunoscute. Despre parintii lui Ioan Botezatorul este scris ca erau neprihaniti inaintea lui Dumnezeu (Luca 1:6). Cei din jur puteau sa aiba pareri rele despre ei,insa Dumnezeu era Cel ce judeca dupa adevar. Inaintea Lui ei erau neprihaniti. Pe oameni putem sa-i inselam adesea; imaintea lor putem sa luam o infatisare dupa cum voim,nu dupa cum suntem. Noi suntem ceea ce suntem inlauntru nostru,in gandurile simturile si cugetele noastre. Asa stam inaintea lui Dumnezeu. El priveste in adancul inimii noastre. Parintii lui Ioan Botezatorul erau neprihaniti inaintea lui Dumnezeu,in schimb Fariseii se aratau neprihaniti inaintea oamenilor. Iata ce spunea Domnul Isus despre ei: "Vai de voi,carturari si Farisei fatarnici. Pentru ca voi sunteti ca mormintele varuite,care pe dinafara arata frumoase,iar pe dinlauntru sunt pline de oasele mortilor si de orice fel de necuratie. Tot asa si voi,pe dinafara va aratati neprihaniti oamenilor,dar pe dinlauntru sunteti plini de fatarnicie si de faradelege." Fatarnicia este cea mai urata stare in ochii lui Dumnezeu. "Morminte varuite",asa le spunea Domnul Isus. Cine se fatarniceste,uita ca ochii lui Dumnezeu patrund tot,si nimic nu este ascuns pentru El. Cu fatarnicii se intampla acelasi lucru ca si cu cartetele,care se socotesc departe de primejdie in vizuinele lor,dar mai devreme sau mai tarziu ies afara si se descopar. Asa si fatarnicii. Oricat s-ar acoperi cu masca neprihanirii,in cele din urma se descopera sufletul lor josnic,caci nimic nu este ascuns,care sa nu se descopere (Luca 8:17). Pretutindeni gasesti haine morale si religioase, acoperind un tesut launtric de minciuna si tot felul de pacate. Fariseii se aratau pe dinafara neprihaniti oamenilor,dar pe dinlauntru erau plini de microbii pacatului. Nu sa cautam sa fim drepti,ci sa fim drepti. Si nu de ochii oamenilor,ci pentru ochii lui Dumnezeu, inaintea lui Dumnezeu. Apostolul Pavel,in cuvantul lui de aparare,cand a fost adus inaintea soborului,a zis: "Fratilor,eu am vietuit cu toata curatia cugetului meu inaintea lui Dumnezeu,pana in ziua aceasta:(Fapt.Ap.23:1). Ce stare inalta sa poti spune: "Am vietuit cu toata curatia cugetului meu inaintea lui Dumnezeu." Chiar daca oamenii ma vad altfel,eu sunt deplin linistit,fiindca inaintea lui Dumnezeu eu am cugetul curat. Si, "Daca nu ma mustra cugetul,am indrazneala la Dumnezeu (1 Ioan 3:20). Sa veghem ca usa dinspre Dumnezeu sa fie deschisa necurmat. Cugetul intinat o poate inchide.Si fatarnicia o inchide. Fariseii erau neprihaniti inaintea oamenilor,si oamenii ii laudau,dar Domnul le cunostea adevarata stare,starea inimii,si de aceea ii mustra aspru. Ei aveau o religie de forma,de suprafata,care putea insela pe oameni,dar nu pe Domnul. Nimic nu-l inseala pe om mai usor ca o viata religioasa de forma. Domnul Isus ne invata sa luam seama,sa nu ne indeplinim neprihanirea noastra inaintea oamenilor,ca sa fim vazuti de ei. Un filozof german spunea: "Cate vicii nu stau in dosul virtutilor noastre !" Cam tot asa spune si Spurgeon: "Unii sunt mandri tocmai prin smerenia lor,si acesta este unul din cele mai rele si mai periculoase feluri de mandrie." Neprihanirea exterioara fara cea interioara,este ca teaca fara sabie,spunea un frate. Nebun este ostasul care se duce la lupta cu vrajmasul numai cu teaca. Eul nostru vechi,atunci devine mai periculos,cand imbraca haina neprihanirii. Fratilor,ceea ce vad eu astazi in crestinism (si probabil vad si altii),cei mai multi duc o viata dubla: si cu Dumnezeu (cred ei) si cu lumea. Dumnezeu uraste duplicitatea. Viata dubla,inima impartita,sunt cele mai respingatoare in fata lui Dumnezeu. Duplicitatea (fatarnicia) este pacatul cel mai scarbos,pe care Domnul Isus l-a demascat mereu in farisei si carturari,si ii invata pe ucenici sa se pazeasca de el cu mare bagare de seama. El ii sfatuieste pe ucenici sa faca milostenie,dar sa n-o faca asa cum faceau fatarnicii in sinagogi si in ulite,pentru ca sa fie slaviti de oameni. De asemenea ii invata pe ucenici,si cu privire,urmatoarele: "Cand va rugati,sa nu fiti ca fatarnicii,carora le place sa se roage stand in picioare in sinagogi si la colurile ulitelor,pentru ca sa fie vazuti de oameni...,ci tu cand te rogi,intra in odaita ta,incuie-ti usa,si roaga-te Tatalui Tau cade este in ascuns; si Tatal tau care vede in ascuns,iti va rasplati."(Mat.6:5-6). Si cu privire la post,le da aceleasi invatatura: sa nu posteasca de ochii oamenilor,ci in ascuns, inaintea lui Dumnezeu care vede in ascuns si rasplateste. Dumnezeu priveste din inaltimea sfinteniei Lui si de acolo vede adevarul in intregimea lui. Totul este gol si descoperit inaintea Lui. Cand a privit spre pamant,ce-a vazut ? A vazut ca "pamantul era stricat inaintea Lui. Inaintea lui Dumnezeu si pacatul si neprihanirea sunt cunoscute cu adevarat si pe deplin. Numai din Dumnezeu,din inaltimea sfinteniei Lui si prin lumina Lui, le putem cunoaste si noi. Curcubeul nu este numai atat cat il vedem noi,cei de pe pamant,ci el,privit dintr-un avion care zboara la inaltime mare,este rotund. Acesta-i adevarul: din inaltimea unei vieti sfinte,traita inaintea lui Dumnezeu,altfel vezi lucrurile - le vezi in adevarata lor lumina. Daca privim lumea prin Duhul Sfant,o vom vedea pe toata ca zace in cel rau.(1 Ioan 5:19). Daca privim pe copiii lui Dumnezeu prin Duhul Sfant,ii vom vedea ca pe Domnul Isus,si-i vom iubi ca El. Daca vom privi toate gruparile religioase din crestinism prin Duhul Sfant,le vom vedea asa cum sunt,si cum le vede Dumnezeu: Lucrari de-ale oamenilor. Nu Domnul Isus a impartit crestinismul in atatea religii,nu. El n-a venit sa imprastie pe copiii lui Dumneze prin atatea religii si confesiuni,ci El a venit ca sa-i stranga,sa-i adune intr-un singur trup.(Vezi Ioan 11:52). El vrea ca toate oile Lui sa fie intr-o singura turma,si sa aiba un singur pastor: Marele Pastor,care este El. Cine are inima de inteles,va intelege adevarul,si i se va supune. Slavit sa fie Domnul !