Matei 25:14-30-Pilda talantilor
MAT 25:14. Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu un om care, când era să plece într-o altă ţară, a chemat pe robii săi şi le-a încredinţat avuţia sa. 15. Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, şi altuia unul: fiecăruia după puterea lui; şi a plecat. 16. Îndată, cel ce primise cei cinci talanţi s-a dus, i-a pus în negoţ şi a câştigat cu ei alţi cinci talanţi. 17. Tot aşa, cel ce primise cei doi talanţi a câştigat şi el alţi doi cu ei. 18. Cel ce nu primise decât un talant s-a dus de a făcut o groapă în pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său. 19. După multă vreme, stăpânul robilor acelora s-a întors şi le-a cerut socoteala. 20. Cel ce primise cei cinci talanţi a venit, a adus alţi cinci talanţi şi a zis: „Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi cinci talanţi.” 21. Stăpânul său i-a zis: „Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!” 22. Cel ce primise cei doi talanţi a venit şi el şi a zis: „Doamne, mi-ai încredinţat doi talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi doi talanţi.” 23. Stăpânul său i-a zis: „Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!” 24. Cel ce nu primise decât un talant a venit şi el şi a zis: „Doamne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n-ai semănat şi strângi de unde n-ai vânturat: 25. mi-a fost teamă şi m-am dus de ţi-am ascuns talantul în pământ; iată-ţi ce este al tău!” 26. Stăpânul său i-a răspuns: „Rob viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat şi că strâng de unde n-am vânturat; 27. prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu! 28. Luaţi-i, dar, talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi. 29. Pentru că celui ce are i se va da, şi va avea de prisos; dar de la cel ce n-are se va lua şi ce are! 30. Iar pe robul acela netrebnic, aruncaţi-l în întunericul de afară: acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.”

Pildele sunt mijloace de-ai ilumina pe oameni și de-ai convinge de un adevăr, menirea lor fiind cea de-ai aduce în punctul în care pot să ia o hotărâre. Ele scot în evidență lucruri noi care sunt explicate prin imagini familiare ascultătorilor. Cuvântul grecesc “parabole” înseamnă „A PUNE LUCRURILE ALĂTURI”.
Sunt multe teme abordate prin pildele din Biblie, cea de azi tratează felul cum trebuie să traiască oamenii în lumina împărăției, până la instaurarea finală. Pilda aceasta se ocupă în mod special de lucrătorul lui Dumnezeu, cum trebuie să fie el având în vedere darurile pe care i le-a dat Dumnezeu.
Biserica este investiția lui Dumnezeu, pentru extinderea Împărăției lui Dumnezeu. În ea și-a investit Dumnezeu însăși viata Lui.
Dacă Biserica scade numeric și spiritual în aceste vremuri, este pentru că noi membrii, lucrătorii din Biserica, nu suntem cei pe care-i vrea Dumnezeu.

Fiecare credincios trebuie să fie un lucrător dedicat Împărăției.
Pentru a putea explica tema propusă mă voi folosi de încă două pilde ca ajutor, pilda vierilor (Matei 21) și pilda polilor (Luca 19).
Cum putem ajunge la acest lucru (să fim lucrători dedicați)? Haideți să privim la trei tipuri de lucrători prezentați în pilda de azi, și să vedem unde ne încadrează Dumnezeu pe fiecare din noi. Totodată aș vrea să privim aceste trei tipuri de lucrători cuprinși în trei tablouri diferite: pilda din Biblie, în cadrul unei companii și în Biserica lui Isus:

Întrebarea care ne-o punem este: Căre-i categorii aparțin eu? Ce zic frații din jur, ce fel de om sunt? Când va veni Domnul ce-mi va spune? Care-mi va fi răsplata? Vreau ca de azi înainte să devin un lucrător dedicat lui Isus? Vreau să aduc roadă în biserică unde m-a așezat Domnul?
Noi trebuie să fim lucrători dedicați Împărăției lui Dumnezeu. Viata noastră aparține în totalitate Lui.

Simion Ioanăș