Luca 15:11-32.

Viata fiului risipitor este impartita in trei  perioade de timp, fiecare pierioada deosebindu-se de cealalta atat ca si statut, activitati, personalitate, decizi, si fapte, si urmari.

Vedem pe fiul risipitor in :

1. O viata de belsug.  v 12-14.

-In casa Tatalui care are, si care da, v 12.

- si totusi decizii pripite

- dorinte diferite de restul.

- strange totul

- isi cunoaste drepturile.

- predispus la destrabalare.

- predispus la risipa.

- risipind

- cheltuind

- viata destrabalata

2. O viata a lipsurilor.

- dupa cheltuieli indelungate apar primele roade: nevoile si lipsurile( v 14)

- dupa risipa apare foametea.

- O viata cu multe si mari lipsuri este o platforma de lansare catre noi inceputuri, sau catre falimentari istorice.

- Si aici se iau decizi. Dar cind ai lipsuri nu mai ai ce risipi, acum e  cazul sa aduni.

- Prioritatea o au  nevoile urgente. Si acum le vede bine.

- oferte de serviciu, fara salariu, si fara pensie, fara viitor.

- porcar de ocazie.

- Dorintele lui acum sunt cu totul un vis de neatins in a isi implini nevoile urgente. v 16.

- si porci aveau ce sa manance.

- El insusi pus intr-o cumpana nu era mai valoros ca si porci de acolo, de aceea nici roscove nu ii dadea nimeni.

- Mai mari porcarilor nu fac risipa cu roscovele.

- Viata ta este mai ieftina ca  valoarea unui porc.

 Aici este o adevarata scoala, pe acest domeniu. Aici  iti poti veni in fire, aici iti pot veni mintile la cap. E dureros, e de nedorit la nimeni, dar si de aici se scapa, totul e posibil.

 3. O viata noua, a innoiri

- " si-a venit in fire" v17,  adica s-a intors la starea dinainte de risipa, s-a intors in inima lui acasa, s-a intors in mintea lui la ceea ce a trait, a vazut, a auzit, si a stapanit.

- Acasa este belsug de paine v17.

Din cati erau acasa, cel mai tare isi aminteste de  argati si de belsugul lor de paine. Nu isi aminteste deloc de fratele lui, si nici de exemplul dat de trairea lui. Este importanta imaginea casei in ochii copiilor, si a bisericii in ochii tuturor.

Traia si el ca un argat dar in mari lipsuri si departe,  acasa argati aveau belsug de paine.

Innoirea lui ncepe in mare saracie, in cea mai mare criza personala, dar nu si o criza de identitate.

Intotdeauna acasa trebuie sa fie locul belsugului de paine. De aceea Pavel scrie Colosenilor in 3, astfel: Cuvantul lui Hristos sa locuiasca din belsug in mijlocul vostru. Col 3:16.

Interesant ca avea un frate care slujea acasa, dar care nu era rob, ci mai degraba fiu in casa. Insa nu amintirea slujirii fratilor il atrage acasa ci belsugul de paine al argatilor.

Cand la un om ii este foame da-i mai intai paine sa manance si apoi predica-ii.

Poate ca niciodata nu era mai vie imaginea robilor decat a slujitorilor in mintea acestui fiu risipitor.

-Schimbare

- Alegeri noi: intre moarte si viata, intre foamete si belsug.

- Hotarari noi:

-ma voi scula v 18, aici arata starea de om trantit la pamant, de om invins, de om care ajunge atat de jos, si totusi, de acolo, de jos, amintirea de acasa, amintirea de painea pe care o manaca robii, are puterea sa se scoale, sa se ridice si sa se intoarca acasa.

- ma voi duce la tatal meu, v 18,  pentru ca de la el am plecat, si la el trebuie sa ma intorc, painea la argati de la tata mergea. Amintirea ca mai ai un tata. Tata inseamna sansa de a ma intoarce, harul de a fi primit.

- marturisire personala. v 18,19.

a) am pacatuit impotriva cerului.

b) am pacatuit impotriva ta.

Observati ordinea pe care o are acest fiu risipitor. Inseamna ca el nu era departe de fagaduintele lui Dumnezeu, nu era strain de Dumnezeu si de legile Lui. In el pacatul comis era capat de acuzare sprijinit de Legea incalcata.

Atunci cind te impaci cu cerul te impaci si cu tata. Si atunci cind te impaci cu tata, cu mama, cu fratii , cu surorile, sa nu uiti sa te impaci si cu cerul mai intai. Ca daca te-ai impacat numai cu tatal si nu te-ai impacat cu cerul inca ai ramas in stare de risipa.

Acest fiu risipitor are recunostiinta fata de cer si fata de tatal sau.

Starea de prioritate este impacarea cu cerul  si apoi impacarea cu tatal.

c) nu sunt vrednic de numele pe care il am, de statutul pe care il am, sunt fiu dar nu sunt vrednic. v19.

Observati ceva aici: Oameni il numesc fiul risipitor, el se numeste singur nevrednic. Care este mai aspru in judecata lui acuma?

Acest om nu numai ca dorea iertare, dar dorea si schimbarea statutului  lui.

Se pregatea sa ia in serios totul. Dorea o viata zidita pe principii si nu pe statut. Dorea o viata de rob si nu de priviligiat.

d) Fa-ma ca pe unul din argatii tai. v 19

Adica; Mai intai m-ai facut fiu, eu m-am facut  risipitor, acum tu fa-ma rob al tau.

De ce nu a mai vrut fiul ca sa mai ramana fiu?

Pentru ca fiii sunt predispusi la risipa.

Robii sunt predispusi la belsug. Nu credea ca i se mai potriveste natura de fiu, si in felul acesta a ales o natura prin care sa isi poata tinea firea pamanteasca roaba, si nu stapana peste el.

- si s-a sculat si a plecat la tatal sau v 20.

Acesta este momentul cand cel mort invie, cand cel pierdut este gasit. Fiul risipitor aduce lumea gandurilor in lumea faptelor, si nu transfera responsabilitatile pe sentimente de vinovatie sau pe neputinta.

- s-a ridicat din foamete. Foametea inseamna pierdut si mort. S-a rupt din latul in care a fost prins.

Intalnirea cu Tatal, sansa la o noua viata, implinirea innoiri.

Natura tatalui: mai intai darnic, acum milos, apoi iertator, apoi din nou darnic. v 20

Robii la indemana tatalui v 22.

Natura robilor: Intotdeauna la indemana,

cunosc bine ce au de facut,

le sunt incredintate peceti ( inelul),

le sunt incredintate podoabe ( imbracamintea),

le sunt incredintate lucrurile de baza( incaltamintea),

le este incredintata hrana tare( vitelul cel ingrasat)

le este incredintata starea de a inveseli pe ceilalti,

mangaierea si zidirea altora( sa mancam si sa ne veselim),

le sunt incredintate descoperiri ( acest fiu al meu),

le sunt incredintate taine ( era mort),

le sunt incredintate adevaruri ( a inviat),

le sunt incredintate  starile altora ( era pierdut si a fost gasit).

Sunt chemati si partasi bucuriei stapanului lor. Sunt o pilda vie chiar si in viata a multor morti. Sunt un exemplu demn si vrednic de  urmat.

Fiul risipitor a visat la paine si a primit si alte valori pe deasupra:

hrana tare pentru noul lui statut la care atenta,

o haina noua pentru noua stare  in care intra,

inel ca pecete si ca arvuna a mosteniri,

incaltaminte noua pentru noua lui ravna pe care o avea,

si veselia si bucuria tatalui dar si a robilor pentru ca a fost gasit si a fost inviat.

Suntem noi oare gata sa primim astfel pe fii risipitori?

Noi vrem treziri. Dar oare noi cind ne vom trezi?

Va urma.

Ciprian Muresan 4 august 2016 Irlanda.