- Geneza 17:7 Voi pune legământul Meu între Mine şi tine şi sămânţa ta după tine din neam în neam; acesta va fi un legământ veşnic, în puterea căruia Eu voi fi Dumnezeul tău şi al seminţei tale după tine.
- Geneza 17:8 Ţie şi seminţei tale după tine îţi voi da ţara în care locuieşti acum ca străin, şi anume îţi voi da toată ţara Canaanului în stăpânire veşnică; şi Eu voi fi Dumnezeul lor.”
- Tăierea împrejur
- Geneza 17:9 Dumnezeu a zis lui Avraam: „Să păzeşti legământul Meu, tu şi sămânţa ta după tine, din neam în neam.
- Geneza 17:10 Acesta este legământul Meu pe care să-l păziţi între Mine şi voi şi sămânţa ta după tine: tot ce este de parte bărbătească între voi să fie tăiat împrejur.
- Geneza 17:11 Să vă tăiaţi împrejur în carnea prepuţului vostru, şi acesta să fie semnul legământului dintre Mine şi voi.
- Geneza 17:12 La vârsta de opt zile, orice copil de parte bărbătească dintre voi să fie tăiat împrejur, neam după neam: fie că este rob născut în casă, fie că este cumpărat cu bani de la vreun străin, care nu face parte din neamul tău.
- Geneza 17:13 Va trebui tăiat împrejur atât robul născut în casă, cât şi cel cumpărat cu bani, şi astfel legământul Meu să fie întărit în carnea voastră ca un legământ veşnic.
- Geneza 17:14 Un copil de parte bărbătească netăiat împrejur în carnea prepuţului lui să fie nimicit din mijlocul neamului său: a călcat legământul Meu.”
- Sarai se numeşte Sara
- Geneza 17:15 Dumnezeu a zis lui Avraam: „Să nu mai chemi Sarai pe nevastă-ta Sarai, ci numele ei să fie Sara.
- Geneza 17:16 Eu o voi binecuvânta şi îţi voi da un fiu din ea; da, o voi binecuvânta şi ea va fi mama unor neamuri întregi; chiar împăraţi de noroade vor ieşi din ea.”
- Geneza 17:17 Avraam s-a aruncat cu faţa la pământ şi a râs, căci a zis în inima lui: „Să i se mai nască oare un fiu unui bărbat de o sută de ani? Şi să mai nască oare Sara la nouăzeci de ani?”
- Geneza 17:18 Şi Avraam a zis lui Dumnezeu: „Să trăiască Ismael înaintea Ta!”
- Geneza 17:19 Dumnezeu a zis: „Cu adevărat, nevasta ta Sara îţi va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isaac. Eu voi încheia legământul Meu cu el, ca un legământ veşnic pentru sămânţa lui după el.
- Geneza 17:20 Dar şi cu privire la Ismael te-am ascultat. Iată, îl voi binecuvânta, îl voi face să crească şi îl voi înmulţi nespus de mult: doisprezece voievozi va naşte şi voi face din el un neam mare.
- Geneza 17:21 Dar legământul meu îl voi încheia cu Isaac, pe care ţi-l va naşte Sara la anul pe vremea aceasta.”
- Geneza 17:22 Când a isprăvit de vorbit cu el, Dumnezeu S-a înălţat de la Avraam.
- Avraam şi casa lui sunt tăiaţi împrejur
- Geneza 17:23 Avraam a luat pe fiul său Ismael, pe toţi cei ce se născuseră în casa lui şi pe toţi robii cumpăraţi cu bani, adică pe toţi cei de parte bărbătească dintre oamenii din casa lui Avraam, şi le-a tăiat împrejur carnea prepuţului chiar în ziua aceea, după porunca pe care i-o dăduse Dumnezeu.
- Geneza 17:24 Avraam era în vârstă de nouăzeci şi nouă de ani când a fost tăiat împrejur în carnea prepuţului său.
- Geneza 17:25 Fiul său Ismael era în vârstă de treisprezece ani când a fost tăiat împrejur în carnea prepuţului său.
- Geneza 17:26 Avraam şi fiul său Ismael au fost tăiaţi împrejur chiar în ziua aceea.
- Geneza 17:27 Şi toţi oamenii din casa lui: robi născuţi în casa lui sau cumpăraţi cu bani de la străini au fost tăiaţi împrejur împreună cu el.
- Isaac este făgăduit încă o dată
- Geneza 18:1 Domnul i S-a arătat la stejarii lui Mamre, pe când Avraam şedea la uşa cortului, în timpul zădufului zilei.
- Geneza 18:2 Avraam a ridicat ochii şi s-a uitat, şi iată că trei bărbaţi stăteau în picioare lângă el. Când i-a văzut, a alergat înaintea lor, de la uşa cortului, şi s-a plecat până la pământ.
- Geneza 18:3 Apoi a zis: „Doamne, dacă am căpătat trecere în ochii Tăi, nu trece, rogu-Te, pe lângă robul Tău.
- Geneza 18:4 Îngăduie să se aducă puţină apă, ca să vi se spele picioarele, şi odihniţi-vă sub copacul acesta.
- Geneza 18:5 Am să mă duc să iau o bucată de pâine, ca să prindeţi la inimă, şi după aceea vă veţi vedea de drum, căci pentru aceasta treceţi pe lângă robul vostru.” „Fă cum ai zis”, i-au răspuns ei.
- Geneza 18:6 Avraam s-a dus repede în cort la Sara şi a zis: „Ia repede trei măsuri de făină albă, frământă şi fă turte.”
- Geneza 18:7 Şi Avraam a alergat la vite, a luat un viţel tânăr şi bun şi l-a dat unei slugi să-l gătească în grabă.
- Geneza 18:8 Apoi a luat unt şi lapte, împreună cu viţelul pe care-l gătise, şi le-a pus înaintea lor. El însuşi a stat lângă ei, sub copac, şi le-a slujit până ce au mâncat.
- Geneza 18:9 Atunci, ei i-au zis: „Unde este nevastă-ta, Sara?” „Uite-o în cort”, a răspuns el.
- Geneza 18:10 Unul dintre ei a zis: „La anul pe vremea aceasta, Mă voi întoarce negreşit la tine şi iată că Sara, nevastă-ta, va avea un fiu.” Sara asculta la uşa cortului care era înapoia lui.
- Geneza 18:11 Avraam şi Sara erau bătrâni, înaintaţi în vârstă, şi Sarei nu-i mai venea rânduiala femeilor.
- Geneza 18:12 Sara a râs în sine, zicând: „Acum, când am îmbătrânit, să mai am pofte? Domnul meu bărbatul de asemenea este bătrân.”
- Geneza 18:13 Domnul a zis lui Avraam: „Pentru ce a râs Sara, zicând: ‘Cu adevărat să mai pot avea copil eu, care sunt bătrână?’
- Geneza 18:14 Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul pe vremea aceasta, Mă voi întoarce la tine, şi Sara va avea un fiu.”
- Geneza 18:15 Sara a tăgăduit şi a zis: „N-am râs.” Căci i-a fost frică. Dar El a zis: „Ba da, ai râs.”
- Avraam mijloceşte pentru Sodoma
- Geneza 18:16 Bărbaţii aceia s-au sculat să plece şi s-au uitat înspre Sodoma. Avraam a plecat cu ei, să-i petreacă.
- Geneza 18:17 Atunci, Domnul a zis: „Să ascund Eu oare de Avraam ce am să fac?…
- Geneza 18:18 Căci Avraam va ajunge negreşit un neam mare şi puternic şi în el vor fi binecuvântate toate neamurile pământului.
- Geneza 18:19 Căci Eu îl cunosc şi ştiu că are să poruncească fiilor lui şi casei lui după el să ţină Calea Domnului, făcând ce este drept şi bine, pentru ca astfel Domnul să împlinească faţă de Avraam ce i-a făgăduit.”
- Geneza 18:20 Şi Domnul a zis: „Strigătul împotriva Sodomei şi Gomorei s-a mărit şi păcatul lor într-adevăr este nespus de greu.
- Geneza 18:21 De aceea Mă voi coborî acum să văd dacă în adevăr au lucrat în totul după zvonul venit până la Mine şi, dacă nu va fi aşa, voi şti.”
- Geneza 18:22 Bărbaţii aceia s-au depărtat şi au plecat spre Sodoma. Dar Avraam stătea tot înaintea Domnului.
- Geneza 18:23 Avraam s-a apropiat şi a zis: „Vei nimici Tu oare şi pe cel bun împreună cu cel rău?
- Geneza 18:24 Poate că în mijlocul cetăţii sunt cincizeci de oameni buni: îi vei nimici oare şi pe ei şi nu vei ierta locul acela din pricina celor cincizeci de oameni buni, care sunt în mijlocul ei?
- Geneza 18:25 Să omori pe cel bun împreună cu cel rău, aşa ca cel bun să aibă aceeaşi soartă ca cel rău, departe de Tine aşa ceva! Departe de Tine! Cel ce judecă tot pământul nu va face oare dreptate?”
- Geneza 18:26 Şi Domnul a zis: „Dacă voi găsi în Sodoma cincizeci de oameni buni în mijlocul cetăţii, voi ierta tot locul acela din pricina lor.”
- Geneza 18:27 Avraam a luat din nou cuvântul şi a zis: „Iată, am îndrăznit să vorbesc Domnului eu, care nu sunt decât praf şi cenuşă.
- Geneza 18:28 Poate că din cincizeci de oameni buni vor lipsi cinci: pentru cinci, vei nimici Tu oare toată cetatea?” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici dacă voi găsi în ea patruzeci şi cinci de oameni buni.”
- Geneza 18:29 Avraam I-a vorbit mai departe şi a zis: „Poate că se vor găsi în ea numai patruzeci de oameni buni.” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici pentru cei patruzeci.”
- Geneza 18:30 Avraam a zis: „Să nu Te mânii, Doamne, dacă voi mai vorbi. Poate că se vor găsi în ea numai treizeci de oameni buni.” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici dacă voi găsi în ea treizeci de oameni buni.”
- Geneza 18:31 Avraam a zis: „Iată, am îndrăznit să vorbesc Domnului. Poate că se vor găsi în ea numai douăzeci de oameni buni.” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei douăzeci.”
- Geneza 18:32 Avraam a zis: „Să nu Te mânii, Doamne, dacă voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate că se vor găsi în ea numai zece oameni buni.” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei zece oameni buni.”
- Geneza 18:33 După ce a isprăvit de vorbit lui Avraam, Domnul a plecat. Şi Avraam s-a întors la locuinţa lui.
- Cei doi îngeri la Sodoma
- Geneza 19:1 Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara, şi Lot şedea la poarta Sodomei. Când i-a văzut, Lot s-a sculat, le-a ieşit înainte şi s-a plecat până la pământ.
- Geneza 19:2 Apoi a zis: „Domnii mei, intraţi, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămâneţi peste noapte în ea, şi spălaţi-vă picioarele; mâine vă veţi scula de dimineaţă şi vă veţi vedea de drum.” „Nu”, au răspuns ei, „ci vom petrece noaptea în uliţă.”
- Geneza 19:3 Dar Lot a stăruit de ei până au venit şi au intrat în casa lui. Le-a pregătit o cină, a pus să coacă azimi şi au mâncat.
- Geneza 19:4 Dar nu se culcaseră încă, şi oamenii din cetate, bărbaţii din Sodoma, tineri şi bătrâni, au înconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colţurile.
- Geneza 19:5 Au chemat pe Lot şi i-au zis: „Unde sunt oamenii care au intrat la tine în noaptea aceasta? Scoate-i afară la noi, ca să ne împreunăm cu ei.”
- Geneza 19:6 Lot a ieşit afară la ei la uşă, a încuiat uşa după el
- Geneza 19:7 şi a zis: „Fraţilor, vă rog, nu faceţi o asemenea răutate!
- Geneza 19:8 Iată că am două fete care nu ştiu de bărbat; am să vi le aduc afară şi le veţi face ce vă va plăcea. Numai nu faceţi nimic acestor oameni, fiindcă au venit sub umbra acoperişului casei mele.”
- Geneza 19:9 Ei au strigat: „Pleacă!” Şi au zis: „Omul acesta a venit să locuiască aici ca un străin şi acum vrea să facă pe judecătorul. Ei bine, o să-ţi facem mai rău decât lor.” Şi, împingând pe Lot cu sila, s-au apropiat să spargă uşa.
- Geneza 19:10 Dar bărbaţii aceia au întins mâna, au tras pe Lot înăuntru la ei în casă şi au încuiat uşa.
- Geneza 19:11 Iar pe oamenii care erau la uşa casei i-au lovit cu orbire, de la cel mai mic până la cel mai mare, aşa că degeaba se trudeau să găsească uşa.
- Nimicirea Sodomei şi Gomorei
- Geneza 19:12 Bărbaţii aceia au zis lui Lot: „Pe cine mai ai aici? Gineri, fii şi fiice şi tot ce ai în cetate – scoate-i din locul acesta.
- Geneza 19:13 Căci avem să nimicim locul acesta, pentru că a ajuns mare plângere înaintea Domnului împotriva locuitorilor lui. De aceea ne-a trimis Domnul, ca să-l nimicim.”
- Geneza 19:14 Lot a ieşit şi a vorbit cu ginerii săi, care luaseră pe fetele lui: „Sculaţi-vă”, a zis el, „ieşiţi din locul acesta; căci Domnul are să nimicească cetatea.” Dar ginerii lui credeau că glumeşte.
- Geneza 19:15 Când s-a crăpat de ziuă, îngerii au stăruit de Lot zicând: „Scoală-te, ia-ţi nevasta şi cele două fete, care se află aici, ca să nu pieri şi tu în nelegiuirea cetăţii.”
- Geneza 19:16 Şi, fiindcă Lot zăbovea, bărbaţii aceia i-au apucat de mână pe el, pe nevastă-sa şi pe cele două fete ale lui, căci Domnul voia să-i cruţe; l-au scos şi l-au lăsat afară din cetate.
- Geneza 19:17 După ce i-au scos afară, unul din ei a zis: „Scapă-ţi viaţa; să nu te uiţi înapoi şi să nu te opreşti în vreun loc din câmpie. Scapă la munte, ca să nu pieri.”
- Geneza 19:18 Lot le-a zis: „O! nu, Doamne!
- Geneza 19:19 Iată că am căpătat trecere înaintea Ta şi ai arătat mare îndurare faţă de mine, păstrându-mi viaţa, dar nu pot să fug la munte înainte ca să mă atingă prăpădul şi voi pieri.
- Geneza 19:20 Iată, cetatea aceasta este destul de aproape ca să fug în ea şi este mică. O! de aş putea să fug acolo…, este aşa de mică… şi să scap cu viaţă!”
- Geneza 19:21 Şi El i-a zis: „Iată că-ţi fac şi hatârul acesta şi nu voi nimici cetatea de care vorbeşti.
- Geneza 19:22 Grăbeşte-te de fugi în ea, căci nu pot face nimic până nu vei ajunge acolo.” Pentru aceea s-a pus cetăţii aceleia numele Ţoar.
- Geneza 19:22 Adică: Mic.
- Geneza 19:23 Răsărea soarele pe pământ când a intrat Lot în Ţoar.
- Geneza 19:24 Atunci, Domnul a făcut să plouă peste Sodoma şi peste Gomora pucioasă şi foc de la Domnul din cer.
- Geneza 19:25 A nimicit cu desăvârşire cetăţile acelea, toată câmpia şi pe toţi locuitorii cetăţilor, şi tot ce creştea pe pământ.
- Geneza 19:26 Nevasta lui Lot s-a uitat înapoi şi s-a prefăcut într-un stâlp de sare.
- Geneza 19:27 Avraam s-a sculat a doua zi dis-de-dimineaţă şi s-a dus la locul unde stătuse înaintea Domnului.
- Geneza 19:28 Şi-a îndreptat privirile spre Sodoma şi Gomora şi spre toată câmpia şi iată că a văzut ridicându-se de pe pământ un fum, ca fumul unui cuptor.
- Geneza 19:29 Când a nimicit Dumnezeu cetăţile câmpiei, Şi-a adus aminte de Avraam şi a scăpat pe Lot din mijlocul prăpădului, prin care a surpat din temelie cetăţile unde îşi aşezase Lot locuinţa.
- Păcatul fetelor lui Lot
- Geneza 19:30 Lot a ieşit din Ţoar şi a rămas pe munte cu cele două fete ale lui, căci s-a temut să rămână în Ţoar. A locuit într-o peşteră cu cele două fete ale lui.
- Geneza 19:31 Cea mai mare a zis celei mai tinere: „Tatăl nostru este bătrân şi nu mai este niciun bărbat în ţinutul acesta ca să intre la noi, după obiceiul tuturor ţărilor.
- Geneza 19:32 Vino să punem pe tatăl nostru să bea vin şi să ne culcăm cu el, ca să ne păstrăm sămânţa prin tatăl nostru.”
- Geneza 19:33 Au făcut dar pe tatăl lor de a băut vin în noaptea aceea, şi cea mai mare s-a dus şi s-a culcat cu tatăl ei. El n-a băgat de seamă nici când s-a culcat ea, nici când s-a sculat.
- Geneza 19:34 A doua zi, cea mai mare a zis celei mai tinere: „Iată, eu m-am culcat în noaptea trecută cu tatăl meu; haidem să-i dăm să bea vin şi în noaptea aceasta, şi du-te de te culcă şi tu cu el, ca să ne păstrăm sămânţa prin tatăl nostru.”
- Geneza 19:35 Au dat tatălui lor de a băut vin şi în noaptea aceea; apoi cea mai tânără s-a dus şi s-a culcat cu el. El n-a băgat de seamă nici când s-a culcat ea, nici când s-a sculat.
- Geneza 19:36 Cele două fete ale lui Lot au rămas astfel însărcinate de tatăl lor.
- Geneza 19:37 Cea mai mare a născut un fiu, căruia i-a pus numele Moab. El este tatăl moabiţilor din ziua de azi.
- Geneza 19:38 Cea mai tânără a născut şi ea un fiu, căruia i-a pus numele Ben-Ammi. El este tatăl amoniţilor din ziua de azi.
- Avraam în Gherar
- Geneza 20:1 Avraam a plecat de acolo în ţara de miazăzi, s-a aşezat între Cades şi Şur şi a locuit ca străin în Gherar.
- Geneza 20:2 Avraam zicea despre Sara, nevastă-sa: „Este sora mea!” S-a temut să spună că este nevastă-sa, ca să nu-l omoare oamenii din cetate din pricina ei. Abimelec, împăratul Gherarului, a trimis şi a luat pe Sara.
- Geneza 20:3 Atunci, Dumnezeu S-a arătat noaptea în vis lui Abimelec şi i-a zis: „Iată, ai să mori din pricina femeii pe care ai luat-o, căci este nevasta unui bărbat.”
- Geneza 20:4 Abimelec, care nu se apropiase de ea, a răspuns: „Doamne, vei omorî Tu oare chiar şi un neam nevinovat?
- Geneza 20:5 Nu mi-a spus el că este soră-sa? Şi n-a zis ea însăşi că el este frate-său? Eu am lucrat cu inimă curată şi cu mâini nevinovate.”
- Geneza 20:6 Dumnezeu i-a zis în vis: „Ştiu şi Eu că ai lucrat cu inimă curată, de aceea te-am şi ferit să păcătuieşti împotriva Mea. Iată de ce n-am îngăduit să te atingi de ea.
- Geneza 20:7 Acum, dă omului nevasta înapoi, căci el este proroc. Se va ruga pentru tine şi vei trăi. Dar, dacă n-o dai înapoi, să ştii că vei muri negreşit, tu şi tot ce-i al tău.”
- Geneza 20:8 Abimelec s-a sculat dis-de-dimineaţă, a chemat pe toţi slujitorii săi şi le-a spus tot ce se întâmplase. Şi oamenii aceia au fost cuprinşi de o mare spaimă.
- Geneza 20:9 Abimelec a chemat şi pe Avraam şi i-a zis: „Ce ne-ai făcut? Şi cu ce am păcătuit eu împotriva ta, de ai făcut să vină peste mine şi peste împărăţia mea un păcat atât de mare? Ai făcut faţă de mine lucruri care nu trebuiau nicidecum făcute.”
- Geneza 20:10 Şi Abimelec a zis lui Avraam: „Ce ai văzut de ai făcut lucrul acesta?”
- Geneza 20:11 Avraam a răspuns: „Îmi ziceam că, fără îndoială, nu-i nicio frică de Dumnezeu în ţara aceasta şi că au să mă omoare din pricina nevestei mele.
- Geneza 20:12 De altfel, este adevărat că este sora mea, fiica tatălui meu; numai că nu-i fiica mamei mele şi a ajuns să-mi fie nevastă.
- Geneza 20:13 Când m-a scos Dumnezeu din casa tatălui meu, am zis Sarei: ‘Iată hatârul pe care ai să mi-l faci: în toate locurile unde vom merge, spune despre mine că sunt fratele tău.’”
- Geneza 20:14 Abimelec a luat oi şi boi, robi şi roabe şi le-a dat lui Avraam şi i-a dat înapoi şi pe Sara, nevastă-sa.
- Geneza 20:15 Abimelec a zis: „Iată, ţara mea este înaintea ta; locuieşte unde-ţi va plăcea.”
- Geneza 20:16 Şi Sarei i-a zis: „Iată, dau fratelui tău o mie de arginţi; aceasta să-ţi fie o dovadă de cinste faţă de toţi cei ce sunt cu tine, aşa că înaintea tuturor vei fi fără vină.”
- Geneza 20:17 Avraam s-a rugat lui Dumnezeu, şi Dumnezeu a însănătoşit pe Abimelec, pe nevasta şi roabele lui, aşa că au putut să nască.
- Geneza 20:18 Fiindcă Domnul încuiase pântecele tuturor femeilor din casa lui Abimelec din pricina Sarei, nevasta lui Avraam.
- Naşterea lui Isaac
- Geneza 21:1 Domnul Şi-a adus aminte de cele ce spusese Sarei şi Domnul a împlinit faţă de Sara ce făgăduise.
- Geneza 21:2 Sara a rămas însărcinată şi a născut lui Avraam un fiu la bătrâneţe, la vremea hotărâtă, despre care-i vorbise Dumnezeu.
- Geneza 21:3 Avraam a pus fiului său nou-născut, pe care i-l născuse Sara, numele Isaac.
- Geneza 21:4 Avraam a tăiat împrejur pe fiul său Isaac la vârsta de opt zile, cum îi poruncise Dumnezeu.
- Geneza 21:5 Avraam era în vârstă de o sută de ani la naşterea fiului său Isaac.
- Geneza 21:6 Şi Sara a zis: „Dumnezeu m-a făcut de râs: oricine va auzi va râde de mine.”
- Geneza 21:7 Şi a adăugat: „Cine s-ar fi gândit să spună lui Avraam că Sara va da ţâţă la copii? Şi totuşi i-am născut un fiu la bătrâneţe!”
- Izgonirea Agarei în pustie
- Geneza 21:8 Copilul s-a făcut mare şi a fost înţărcat. Avraam a făcut un ospăţ mare în ziua când a fost înţărcat Isaac.
- Geneza 21:9 Sara a văzut râzând pe fiul pe care-l născuse lui Avraam egipteanca Agar.
- Geneza 21:10 Şi a zis lui Avraam: „Izgoneşte pe roaba aceasta şi pe fiul ei, căci fiul roabei acesteia nu va moşteni împreună cu fiul meu, cu Isaac.”
- Geneza 21:11 Cuvintele acestea n-au plăcut deloc lui Avraam, din pricina fiului său.
- Geneza 21:12 Dar Dumnezeu a zis lui Avraam: „Să nu te mâhneşti de cuvintele acestea, din pricina copilului şi din pricina roabei tale; fă Sarei tot ce-ţi cere, căci numai din Isaac va ieşi o sămânţă care va purta cu adevărat numele tău.
- Geneza 21:13 Dar şi pe fiul roabei tale îl voi face un neam, căci este sămânţa ta.”
- Geneza 21:14 A doua zi, Avraam s-a sculat de dimineaţă, a luat pâine şi un burduf cu apă, pe care i l-a dat Agarei şi i l-a pus pe umăr; i-a dat şi copilul şi i-a dat drumul. Ea a plecat şi a rătăcit prin pustia Beer-Şeba.
- Geneza 21:15 Când s-a isprăvit apa din burduf, a aruncat copilul sub un tufiş
- Geneza 21:16 şi s-a dus de a şezut în faţa lui la o mică depărtare de el, ca la o aruncătură de arc, căci zicea ea: „Să nu văd moartea copilului!” A şezut dar în faţa lui la o parte, a ridicat glasul şi a început să plângă.
- Geneza 21:17 Dumnezeu a auzit glasul copilului, şi Îngerul lui Dumnezeu a strigat din cer pe Agar şi i-a zis: „Ce ai tu, Agar? Nu te teme, căci Dumnezeu a auzit glasul copilului în locul unde este.
- Geneza 21:18 Scoală-te, ia copilul şi ţine-l de mână, căci voi face din el un neam mare.”
- Geneza 21:19 Şi Dumnezeu i-a deschis ochii şi ea a văzut un izvor de apă; s-a dus de a umplut burduful cu apă şi a dat copilului să bea.
- Geneza 21:20 Dumnezeu a fost cu copilul, care a crescut, a locuit în pustie şi a ajuns vânător cu arcul.
- Geneza 21:21 A locuit în pustiul Paran şi mama sa i-a luat o nevastă din ţara Egiptului.
- Legământul lui Avraam cu Abimelec
- Geneza 21:22 În vremea aceea, Abimelec, însoţit de Picol, căpetenia oştirii lui, a vorbit astfel lui Avraam: „Dumnezeu este cu tine în tot ce faci.
- Geneza 21:23 Jură-mi acum, aici, pe Numele lui Dumnezeu, că nu mă vei înşela niciodată, nici pe mine, nici pe copiii mei, nici pe nepoţii mei, şi că vei avea faţă de mine şi faţă de ţara în care locuieşti ca străin aceeaşi bunăvoinţă pe care o am eu faţă de tine.”
- Geneza 21:24 Avraam a zis: „Jur!”
- Geneza 21:25 Dar Avraam a băgat vină lui Abimelec pentru o fântână de apă, pe care puseseră mâna cu sila robii lui Abimelec.
- Geneza 21:26 Abimelec a răspuns: „Nu ştiu cine a făcut lucrul acesta; nici tu nu mi-ai dat de ştire şi nici eu nu aflu decât azi.”
- Geneza 21:27 Şi Avraam a luat oi şi boi, pe care i-a dat lui Abimelec, şi au făcut legământ amândoi.
- Geneza 21:28 Avraam a pus deoparte şapte mieluşele din turmă.
- Geneza 21:29 Şi Abimelec a zis lui Avraam: „Ce sunt aceste şapte mieluşele pe care le-ai pus deoparte?”
- Geneza 21:30 El a răspuns: „Trebuie să primeşti din mâna mea aceste şapte mieluşele, pentru ca să-mi slujească de mărturie că am săpat fântâna aceasta.”
- Geneza 21:31 Iată de ce locul acela se numeşte Beer-Şeba, căci acolo şi-au jurat ei credinţă unul altuia.
- Geneza 21:31 Adică: Fântâna jurământului.
- Geneza 21:32 Astfel au făcut ei legământ la Beer-Şeba. După aceea, Abimelec s-a sculat împreună cu Picol, căpetenia oştirii sale, şi s-au întors în ţara filistenilor.
- Geneza 21:33 Avraam a sădit un tamarisc la Beer-Şeba şi a chemat acolo Numele Domnului Dumnezeului celui veşnic.
- Geneza 21:34 Avraam a locuit multă vreme ca străin în ţara filistenilor.
- Jertfirea lui Isaac
- Geneza 22:1 După aceste lucruri, Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam şi i-a zis: „Avraame!” „Iată-mă”, a răspuns el.
- Geneza 22:2 Dumnezeu i-a zis: „Ia pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti, pe Isaac; du-te în ţara Moria şi adu-l ardere-de-tot acolo, pe un munte pe care ţi-l voi spune.”
- Geneza 22:3 Avraam s-a sculat dis-de-dimineaţă, a pus şaua pe măgar şi a luat cu el două slugi şi pe fiul său Isaac. A tăiat lemne pentru arderea-de-tot şi a pornit spre locul pe care i-l spusese Dumnezeu.
- Geneza 22:4 A treia zi, Avraam a ridicat ochii şi a văzut locul de departe.
- Geneza 22:5 Şi Avraam a zis slugilor sale: „Rămâneţi aici cu măgarul; eu şi băiatul ne vom duce până colo să ne închinăm şi apoi ne vom întoarce la voi.”
- Geneza 22:6 Avraam a luat lemnele pentru arderea-de-tot, le-a pus în spinarea fiului său Isaac şi a luat în mână focul şi cuţitul. Şi au mers astfel amândoi împreună.
- Geneza 22:7 Atunci Isaac, vorbind cu tatăl său Avraam, a zis: „Tată!” „Ce este, fiule?” i-a răspuns el. Isaac a zis din nou: „Iată focul şi lemnele, dar unde este mielul pentru arderea-de-tot?”
- Geneza 22:8 „Fiule”, a răspuns Avraam, „Dumnezeu Însuşi va purta grijă de mielul pentru arderea-de-tot.” Şi au mers amândoi împreună înainte.
- Geneza 22:9 Când au ajuns la locul pe care i-l spusese Dumnezeu, Avraam a zidit acolo un altar şi a aşezat lemnele pe el. A legat pe fiul său Isaac şi l-a pus pe altar, deasupra lemnelor.
- Geneza 22:10 Apoi, Avraam a întins mâna şi a luat cuţitul, ca să înjunghie pe fiul său.
- Geneza 22:11 Atunci, Îngerul Domnului l-a strigat din ceruri şi a zis: „Avraame! Avraame!” „Iată-mă!” a răspuns el.
- Geneza 22:12 Îngerul a zis: „Să nu pui mâna pe băiat şi să nu-i faci nimic; căci ştiu acum că te temi de Dumnezeu, întrucât n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine.”
- Geneza 22:13 Avraam a ridicat ochii şi a văzut înapoia lui un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiş, şi Avraam s-a dus de a luat berbecul şi l-a adus ca ardere-de-tot în locul fiului său.
- Geneza 22:14 Avraam a pus locului aceluia numele: „Domnul va purta de grijă”. De aceea se zice şi azi: „La muntele unde Domnul va purta de grijă”.
- Geneza 22:14 Evreieşte: Jehova'iire.
- Geneza 22:15 Îngerul Domnului a chemat a doua oară din ceruri pe Avraam
- Geneza 22:16 şi a zis: „‘Pe Mine Însumi jur’, zice Domnul, ‘pentru că ai făcut lucrul acesta şi n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu,
- Geneza 22:17 te voi binecuvânta foarte mult şi-ţi voi înmulţi foarte mult sămânţa, şi anume: ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării, şi sămânţa ta va stăpâni cetăţile vrăjmaşilor ei.
- Geneza 22:18 Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa ta, pentru că ai ascultat de porunca Mea!’”
- Geneza 22:19 Avraam s-a întors la slugile sale şi s-au sculat şi au plecat împreună la Beer-Şeba, căci Avraam locuia la Beer-Şeba.
- Spiţa neamului lui Nahor
- Geneza 22:20 După aceste lucruri, i s-a spus lui Avraam: „Iată, Milca a născut şi ea copii fratelui tău Nahor,
- Geneza 22:21 şi anume pe Uţ, întâiul său născut, pe Buz, fratele său, pe Chemuel, tatăl lui Aram,
- Geneza 22:22 pe Chesed, pe Hazo, pe Pildaş, pe Iidlaf şi pe Betuel.
- Geneza 22:23 Betuel a născut pe Rebeca. Aceştia sunt cei opt fii pe care i-a născut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam.”
- Geneza 22:24 Ţiitoarea lui, numită Reuma, a născut şi ea pe Tebah, Gaham, Tahaş şi Maaca.
- Moartea şi îngroparea Sarei
- Geneza 23:1 Viaţa Sarei a fost de o sută douăzeci şi şapte de ani: aceştia sunt anii vieţii Sarei.