- Mica
- Judecatorii 17:1 Era un om din muntele lui Efraim, numit Mica.
- Judecatorii 17:2 El a zis mamei sale: „Cei o mie o sută de sicli de argint care ţi s-au luat şi pentru care ai blestemat chiar în auzul urechilor mele, argintul acesta este în mâinile mele, eu îl luasem.” Şi mama sa a zis: „Binecuvântat să fie fiul meu de Domnul!”
- Judecatorii 17:3 El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută de sicli de argint; şi mama sa a zis: „Închin cu mâna mea argintul acesta Domnului, ca să fac cu el fiului meu un chip cioplit şi un chip turnat; şi, astfel, ţi-l voi da înapoi.”
- Judecatorii 17:4 El a dat argintul înapoi mamei sale. Mama sa a luat două sute de sicli de argint şi a dat argintul la argintar, care a făcut din el un chip cioplit şi un chip turnat. Chipurile au fost aduse în casa lui Mica.
- Judecatorii 17:5 Mica acesta avea o casă a lui Dumnezeu; a făcut un efod şi terafimi şi a sfinţit pe unul din fiii lui ca preot.
- Judecatorii 17:6 În vremea aceea, nu era împărat în Israel. Fiecare făcea ce-i plăcea.
- Judecatorii 17:7 Era un tânăr în Betleemul lui Iuda, din familia lui Iuda; era levit şi locuia pentru o vreme acolo.
- Judecatorii 17:8 Omul acesta a plecat din cetatea Betleemul lui Iuda să-şi caute o locuinţă potrivită. Urmându-şi drumul, a ajuns în muntele lui Efraim, la casa lui Mica.
- Judecatorii 17:9 Mica i-a zis: „De unde vii?” El i-a răspuns: „Eu sunt levit din Betleemul lui Iuda şi merg să-mi caut o locuinţă potrivită.”
- Judecatorii 17:10 Mica i-a zis: „Rămâi la mine; tu să-mi fii tată şi preot, şi eu îţi voi da zece sicli de argint pe an, hainele de care vei avea nevoie şi mijloace de trai.”
- Judecatorii 17:11 Şi levitul a intrat la el. S-a hotărât astfel să rămână la omul acesta, care a privit pe tânăr ca pe unul din fiii lui.
- Judecatorii 17:12 Mica a sfinţit pe levit, şi tânărul acesta i-a slujit ca preot şi a locuit în casa lui.
- Judecatorii 17:13 Şi Mica a zis: „Acum ştiu că Domnul îmi va face bine, fiindcă am ca preot pe levitul acesta.”
Apostazia
Referințe
Apostazia- lepădarea de credinţă
Cine uită istoria riscă s-o repete (istoricul român Nicolae Iorga)
1. Se începe din familie.
-unde-i tata?
-cine-i înîiul născut?
(poate tata s-a dus cu sacul cu bani)
(iar mama e plină cu blăstămuri)
2. Cînd copiii se cresc în lipsa unui sau al ambilor părinţi, ei cresc deformaţi
-ca în cazul nostru cu Mica (hoţ)
- mama binecuvîntă nelegiuirea
3. Apostazia - lepădarea de credinţă
-idolatriea (chipuri cioplite si turnate), loc de încinare străin, ungerea fiului de tatăl care nu era din seminţia Levetică
- ceice trebuiau să facă slujba preuţească pribegesc depatre în căutarea bunurilor lumii acesteia
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Vizualizări: 2309
- Export PDF: 1
- Favorită: 1
Opțiuni
Romani 1:4 iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,