„Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovnicești, în locurile cerești, în Hristos”. (Efeseni 1:3)

„Binecuvântat să fie Dumnezeu” – Apostolul Pavel începe Epistola (scrisoarea) către Efeseni ridicând glasul într-un minunat imn de laudă la adresa lui Dumnezeu. A-L lăuda pe Dumnezeu este datoria dintâi a fiecărui suflet de om.

„Tatăl Domnului nostru Isus Hristos” – Cuvântul Dumnezeu ne duce instinctiv cu gândul la Unul care este deasupra noastră, intangibil. Tată, în schimb, ne duce cu gândul la, Cel ce este aproape de noi, accesibil, chiar intim. Dumnezeu este Tatăl lui Isus, în timp ce Isus este Domnul și Hristosul nostru. Titlul complet al lui Isus este Domnul Isus Hristos. Ca Domn, Isus este Stăpânul nostru, ca Hristos el este Mântuitorul nostru.

„care ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovnicești” – Motivul pentru care Pavel îl laudă și-L binecuvintează pe Dumnezeu este faptul că El i-a binecuvântat pe cei sfinți și credincioși cu tot felul de binecuvântări duhovnicești. Iată binecuvântările amintite de Apostol aici: ales înainte de întemeierea lumii; rânduit mai dinainte să fim înfiați; avem răscumpărarea; să ne descopere taina voii Sale; moștenitori; să slujim de laudă slavei Sale; pecetluiți cu Duhul sfânt.

Observați vă rog că în aceste cuvinte avem prezentat, într-o formă inspirată, planul perfect al lui Dumnezeu cu omul în raport cu trecutul (3-6^a), prezentul (6b-11) și viitorul (12-14).

„în locuri cerești” - Binecuvântările felurite sunt duhovnicești. Aceasta nu înseamnă că sunt exclusiv spirituale, în opoziție cu cele materiale, ci vrea să spună că sursa lor este cerească și vizează în primul rând viața nouă și latura veșnică a existenței. Pavel folosește de mai multe ori în Epistolă expresia locuri cerești. Însumând, avem definiția locurilor cerești: domeniul poziției credinciosului și experiența sa, ca urmare a faptului că este unit cu Hristos prin botezul Duhului.

„în Hristos” – Binecuvântările lui Dumnezeu sunt primite de către oameni prin Hristos și doar prin Hristos. În El ei sunt aleși, iertați, răscumpărați, înfiați, înoiți, îmbogățiți, pecetluiți. Domnul Isus Hristos i-a procurat prin lucrarea Sa. Pentru a beneficia de feluritele binecuvântări cerești de la Dumnezeu, noi trebuie să fim uniți cu Hristos prin credință. Cu adevărar, a fi în Hristos, este noțiunea de bază a Evangheliei.

Suflete prețios, te-ai gândit vreodată serios la ce avem în Fiul lui Dumnezeu? ... Te bucuri de harul Domnului Isus Hristos? ...

ILUSTRAȚIE: Am auzit odată faptul că un mare constructor de nave murise și lăsase o moștenire de milioane. Treaba era că fiul acestui om bogat se pierduse printre oamenii străzii departe de casă. Se presupunea că trăia în cea mai mare mizerie pe la periferia vreunui oraș. După multe căutări, moștenitorul a fost găsit mort în pragul unei uși, într-o seară friguroasă. O poveste tristă! O poveste, vai, care se repetă cu atâția! Dumnezeu, ca părinte bogat și generos, ne pune înainte tot ce are mai prețios. Oamenii însă, din varii motive, ajung să piară în cea mai mare mizerie spirituală.

Suflete, dacă îl ai pe Isus, bucurăte odată mai mult, înțelegându-ți chemarea. Dacă nu-L ai pe Hristos, primește-L acum ca Domn și Mântuitor personal pentru a te bucura de supra-abundența lui Dumnezeu.