„Proorocie asupra Dumei. Mi se strigă din Seir: „Străjerule, cît mai este din noapte?” „Străjerule, mai este mult din noapte?” Străjerul răspunde: „Vine dimineața, și este tot noapte. Dacă vreți să întrebați, întrebați; întoatceți-vă, și veniți iarăș.” (Isaia 21:11-12)

A. Locuitorii din ținutul Seirului îl numesc pe Isaia „Străjerul”. Duma și Seirul erau ținuturi aflate dincolo de granița de sud-est a lui Israel, în pustia Arabiei. Locurile erau legate de numele fiilor lui Ismael și Esau. Oamenii din ținuturile acestea în timp au devenit ostili țării lui Israel. Străjerul era persoana care era chemată să vegheze și să păzească un anumit obiectiv: Granițele unei țări, porțile unei cetăți, curtea unui palat, ... (Străjer = paznic, santinelă, vegheator) De ce este numit Isaia străjer? Pentru că el era omul care păzea Cuvântul și vestea generației sale adevărul lui Dumnezeu. În Carea Sfântă se spune așa: “Căci buzele preotului trebuie să păzească știința, și din gura lui se așteaptă învățătură, pentru că el este un sol al Domnului oștirilor.” (Maleahi 2:7)

B. Străinii doreau să afle de la profetul Isaia, cât mai era din noapte. Foarte interesant este că acești străini atunci când doresc să afle viitorul își întorc privirea și glasul spre Israel și spre Isaia profetul lui Dumnezeu. Răspunsul străjerului: “Vine dimineața, și este tot noapte.” O afirmație plină de încărcătură! Un cuvânt profetic care se potrivește atât de mult cu zilele noastre! Se apropie momentul revenirii Fiului lui Dumnezeu pe pământ, se apropie momentul în care se va arăta Luceafărul strălucitor de dimineață. Dar vai, este tot întuneric! Necredința și păcatul domină mai frenetic ca niciodată mintea și viața omului. Se spune că momentul din noapte în care întunericul este cel mai dens este înaintea răsăritului. Nu știu dacă este așa! Sigur este însă că astăzi, mai mult ca niciodată, fărădelegea domină omul și societatea. (2Timotei 3:1-5)

C. Oamenii doresc să înțeleagă timpurile ce le trăiesc. Sigur, fiecare din noi suntem preocupați de propria soartă, cu toții suntem interesați să aflăm când se termină răul pe pământ, orice persoană dorește certitudini cu privire la viitor. Întrebarea este; unde se află răspunsurile? ... Nu la oameni! Nu la ghicitori, nu la pezicători, nu la analiști, ... Lucru minunat că Dumnezeu, care este binecuvântat în veci, se lasă întrebat și dorește să răspundă frământărilor noastre: “Dacă vreți să întrebați, întrebați; întoarceți-vă, și veniți iarăși.” (Isaia 21:12b)

Cu fiecare zi, cu fiecare an ce trece, ne apropiem mai mult de acea dimineață glorioasă când se va arăta Luceafărul, Fiul zorilor, Domnul Isus Hristos. Este scris că atunci când întunericul antihristic va atinge culmea în lume, Fiul lui Dumnezeu își va face apariția, însoțit de strălucitoarele oști cerești. În ziua aceea orice ochi Îl va vedea pe Domnul, popoarele lumii se vor tângui, cei răi vor fi nimiciți, o pace divină va coborâ peste pământul obosit.

Santinela credincioasă este provocată de niște străini: „Cât mai este din noapte?” Răspunsul este deopotrivă încurajator și dramatic. „Vine dimineața”, pentru cei ai Domnului. Deasemenea, „este tot noapte”, noapte eternă, pentru cei care sunt pierduți.