Spioni în Adunare

Luca 6:6-11
"Ioan 12:21 – Domnule, am vrea să vedem pe Isus!"

1. Ce este un spion? La ce foloseşte? De ce este nevoie de ei? Cum adica Spioni în Adunare? Pe cine să spioneze?

Iată întrebări care pot apărea la auzul unei astfel de afirmaţii. Şi sunt perfect normale. Haideţi să descriem puţin termenul de spion. Dicţionarul Explicativ al Limbii Române explică astfel acest cuvânt:

1) Persoană însărcinată să culeagă clandestin informaţii secrete privitoare la un stat şi să le transmită altui stat; iscoadă.

2) Persoană care pândeşte, observă pe alţii, pentru a putea furniza cuiva informaţii

3) Lamă din oţel special, foarte ascuţită, folosită de forţele speciale militare, renumită pentru faptul că taie asemenea bisturiului şi rana stfel creată nu se suturează natural.

Un spion este persoana care doreşte să afle informaţii, dar nu pentru a căpăta cunoştinţă ci pentru a merge cu pâra, nu pentru a-şi mări bagajul de cunoştinţe ci pentru a transmite mai departe celui care plăteşte bine. Un om care este antrenat şi plătit să descopere inamicului părţile sensibile şi secretele unei ţări, naţiuni, biserici....da, unei biserici.

2. Spioni în Adunare:

Fariseii şi Cărturarii au venit la slujba de la Sinagogă, nu ca să se închine lui Dumnezeu, ci ca să spioneze pe Isus. Ştiau că Isus va fi acolo, şi poate că ei au şi aranjat ca omul acela bolnav să fie acolo. Plănuiseră dinainte cum să scape de Isus (Ioan 5:18 – Tocmai de aceea căutau şi mai mult Iudeii să-L omoare, nu numai fiindcă dezlega ziua Sabatului, dar şi pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl său, şi Se făcea astfel deopotrivă cu Dumnezeu) şi erau uniţi în gândurile lor.
v. 8 "Dar El le ştia gândurile" – că au venit acolo cu gând să-L spioneze, să-L pândească, că erau uniţi să-L omoare, că pentru ei conta mai mult tradiţia decât omul, Isus le ştia gândurile. Şi Isus nici măcar nu se ascunde de ei, ba mai mult....
Isus se adresează omului bolnav şi îi spune: "Scoală-te şi stai în mijloc". El s-a sculat şi a stătut în picioare. Isus îl pune în mijlocul acţiunii, în centrul atenţiei Sale divine, pentru ca oamenii să vadă cu ochii lor minunea.

De ce oare nu s-a uitat Isus la unitatea celorlalţi şi la faptul că gândurile şi planurile lor erau aceleaşi şi erau una în aceste gânduri?
Omul cu mâna uscată avea o nevoie reală de vindecare, de atingere divină, de rezolvare a unei urâciuni trupeşti, de scăpare de ruşinea publică şi de o viaţă de cerşetor şi handicapat. De aceea a venit Isus: să caute şi să mântuiască ceea ce era pierdut.

Iată că în Sinagogă, la Adunare, la locul de învăţătură din Cuvântul Sfânt, erau unii care spionau pe Isus, care căutau să afle informaţii compromiţătoare despre Fiul lui Dumnezeu.

Spionii vin în Adunare ca să supravegheze, să se informeze...dar nu ca să afle mai mult şi să crească spiritual; nu ca să înveţe mai mult din Cuvânt şi să lase pe Dumnezeu sa îi schimbe după voia Lui; nu ca să îşi recunoască starea de păcătoşenie şi să ceară sfinţire, iertare, curăţire, spălare, restaurare, ci ca să ducă informaţiile celor care plătesc bine. Să ştie cine pune preţ mai mare pe oameni decât pe forme, să identifice punctele în care se poate lovi, să cunoască exact locurile unde impactul ar putea cauza mai mult dezastru.
Isus a vindecat pe acest om şi s-a apărat pe sine pe baza valorii fiinţei umane. Orice Iudeu ar fi salvat un animal de la moarte în ziua Sabatului (Matei 12:11-12 – "El le-a răspuns : Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie, şi-i cade într-o groapă, în ziua Sabatului, să n-o apuce şi s-o scoată afară? Cu cât mai de preţ este deci un om decât o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabat.")... deci cum să nu salvezi un om făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu ?

Când tradiţiile devin mai importante decât oamenii, tradiţiile trebuie examinate şi schimbate.

3. Spectatorii enervaţi şi bolnavul vindecat:

Ca rezultat al acestui miracol, Isus a fost urât şi mai mult. Pentru că minunile singure nu schimbă natura păcătoasă a inimii omului.

Faptul că au văzut cu ochii lor minunea lui Dumnezeu nu a schimbat gândurile lor păcătoase şi planurile lor mârşave. Ba mai mult, s-au înfuriat şi au continuat să se sfătuiască ce ar putea să-i faca lui Isus.
Omul cu mâna uscată de acum încolo va fi chemat de oameni pe nume, va recăpăta starea de dinainte (dacă nu s-a născut aşa), va fi sănătos, în toată puterea şi capabil să-şi câştige pâinea. Problema lui a fost rezolvată. Isus a răspuns nevoii lui.

1 Corinteni 10:11 – "Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne slujească drept pilde şi au fost scrise pentru învăţătura noastră, peste care au venit sfârsiturile veacurilor"
Din care tabără vrei să faci parte?

1) Eşti aici ca să spionezi? Eşti aici ca să obţii informaţii şi să le trimiţi mai departe? Ai venit ca să ştii ce se face şi să te sfătuieşti apoi cu cei care se unesc cu tine cum să omori pe Isus? Să vă sfatuiţi cum să aruncaţi apă pe foc? A devenit Isus o persoana sau un personaj incomod pentru tine? A început Isus să lucreze în ziua Sabatului în Adunare şi nu-ţi convine?
Sau...

2) Eşti aici ca să capeţi răspuns la o nevoie specifică? Eşti aici ca să ţi se rezolve un necaz, ca să ţi se ierte un păcat, ca să ţi se vindece o boală, ca să capeţi de la Dumnezeu un semn, ca să obţii un suflet din mâna celui rău, ca să pleci acasă vindecat, sfinţit şi eliberat? Fă ce a facut omul cu mâna uscată: stai în picioare şi nu te ruşina de Isus, El este aici şi vrea să răspundă nevoii tale, în ciuda spionilor care vor să împiedice lucrarea.
El îşi va zidi Biserica Lui şi porţile locuinţei morţilor nu o vor putea birui. O spune în Cuvântul lui şi Cuvântul Domnului este Da şi Amin.

În acea zi Isus a vrut să faca mai mult decât doar să vindece un om. El a vrut să-i înveţe pe Farisei, pe spioni, pe cei care vroiau răul Adunarii, că Dumnezeu doreşte ca poporul Său să se bucure de libertate şi nu să sufere în legăturile religiei (Fapte 15:10 – "Acum dar, de ce ispitiţi pe Dumnezeu şi puneţi pe grumazul ucenicilor un jug, pe care nici părinţii noştri nici noi nu l-am putut purta?")

Iacov 4:17 – "Deci cine ştie să facă bine şi nu face, săvârşeşte un păcat!"
Vali Vesa - Cluj