Unde esti?
Autor: Anonim  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Adaugata in 20/04/2006
    12345678910 0/10 X

                                                            Unde esti?

Geneza 3:8-10

Introducere
Intentia lui Dumnezeu la Creatie a fost aceea de a avea o relatie de dragoste cu omenirea. Insa, ca sa existe dragoste, trebuie sa existe libertate. De aceea Dumnezeu a creat umanitatea cu puterea de libera alegere.
Geneza 3 ne prezinta inregistrarea istorica a caderii omului in pacat. In urma acestui pacat Adam a trebuit sa sufere atat expulzarea sa din Paradis cat si despartirea de Dumnezeu. Insa nu numai Adam a suferit aceste consecinte, ci le-a transmis si urmasior sai: vinovatie, rusine, frica, despartire.
De frica si rusine Adam si Eva s-au ascuns unul de celalalt in spatele frunzelor din care si-au facut vesminte si s-au ascuns si de Dumnezeu in tufisurile Gradinii. In racoarea zilei, Dumnezeu se plimba prin Gradina cautandu-l pe om!! Acesta este Dumnezeul Bibliei. . .cautand omul!!!
Gasim aici prima intrebare pusa de Dumnezeu pe paginile Sfintei Scripturi: "Unde esti?" Nu era o intrebare informativa. Fiind un Dumnezeu omniscient, El nu avea nevoie de un interogatoriu cu privire la localizarea primilor oameni. lntrebarea avea caracter meditativ si condamnant. A fost pusa de dragul Evei si-al lui Adam, cu scopul de a le sonda inimile si a le mustra constiinta.
"Unde esti?" este o intrebare de adanca cercetare. Este prima intrebare pe care Dumnezeu o adreseaza unei persoane atunci cand doreste sa-i atraga atentia. Ea scoate la suprafata multe lucruri despre Dumnezeu si multe lucruri despre om. In acest mesaj, o sa ne uitam la aceste descoperiri.


1. Intrebari pe care Dumnezeu nu le-a pus:

Intrebarile nerostite de Dumnezeu sunt pline de descoperiri:
a) In primul rand, Dumnezeu nu a intrebat precum Mos Craciun. "Ati fost voi baietei si fetite cuminti?"
El este atoatestiutor. Stia ca ei gresisera. De fapt, Dumnezeu le cunoastea pacatul dinainte de Creatie. La fel, cand Isus vine la noi, nu pune o astfel de intrebare. El stie ca suntem rai si pacatosi. Toti am pacatuit (Romani 3:23); cu totii am ratacit (Isaia 53:6). A nega acest fapt inseamna sa ne inselam singuri (1 Ioan 1:8 – "Daca zicem ca n-avem pacat ne inselam singuri").
b) Dumnezeu nu a intrebat copilareste: "De ce ati facut asta?"
Intrebarea "De ce?" este asa fascinanta pentru oameni. Talk-show-urile si medicii terapeuti, dimpreuna incearca sa dea un raspuns la intrebarea "De ce?". Totusi, chiar intelegand motivele alegerilor pe care le facem, aceasta cunostinta singura nu ne elibereaza. Libertatea incepe cu recunoasterea starii tale si cu pocainta, nu cu o continua cercetare fara nici un rezultat imediat
c) Dumnezeu nu a intrebat, frecandu-Si mainile, "Ce-o sa ma fac cu voi acum?"
Dumnezeu nu a fost luat prin surprindere. El avea deja un plan si acesta nu era planul B, varianta a 2-a, in caz ca prima esueaza. Planul Mantuirii a fost singurul Sau Plan (Apoc. 13:8 – de la intemeierea Lumii). El stia cum se va desfasura Planul Sau si l-a facut de cunoscut prin Scripturi, in asa fel incat omul sa inteleaga ce are de facut pentru a ajunge din nou intr-o relatie de prietenie cu Creatorul lui.
d) In ultimul rand, Dumnezeu nu a explodat de furie zicand: "Cum indrazniti?!?" El nu a fugit de Adam si Eva si nu s-a separat de ei.
Da, sfintenia Lui a fost ranita de pacatul lor; da, inima Lui a fost franta de razvratirea lor; da, partasia Sa cu omul a lost rupta prin alegerea lor, insa DA Dragostea Lui L-a constrans sa caute omul. Omul s-a departat insa Dumnezeu l-a cautat!!!!
(Romani 5:7-8) "Pentru un om neprihanit cu greu or muri cineva; dar pentru binefacatorul lui poate ca s-ar gasi cineva sa moara. Dar Dumnezeu Isi arata dragostea fata de noi prin faptul ca, pe cand eram noi inca pacatosi, Hristos a murit pentru noi".
Asa se intampla si cu noi. Cei care am jignit, l-am batjocorit, suntem acum cautati de dragostea Aceluia jignit Si batjocorit.

2. Ce ne spunde despre Dumnezeu intrebarea Sa:

a) Dumnezeu este prietenul nostru. El este de partea noastra. In ciuda tuturor pacatelor noastre, El nu s-a departat de noi. El inca ne iubeste si vrea sa aiba o relatie cu noi. El ne-a aratat baza acestei prietenii — increderea (Geneza 15:6) "Avram a crezut pe Domnul si Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihanire." Dumnezeu pur si simplu cauta increderea noastra.
b) Dumnezeu stie ce-I mai rau despre noi. El este indurerat, dar nu socat. Este fara sens sa te ascunzi. In fata Lui nu exista secret. El stie totul.
c) Dumnezeu are o natura iertatoare. Indiferent ce facem, Dumnezeu vrea ca relatia noastra cu El sa fie restabilita si sa continue. El nu se da inapoi cand trebuie sa ierte.

3. Cum raspundem noi la intrebarea lui Dumnezeu?

Aceasta prima intrebare — "Unde esti?" — e una grea pentru noi toti. Prin ea, Dumnezeu ne cheama afara din ascunzatorile noastre. Ne cere sa ne uitam bine la noi insine. Ne cere sa punem capat vesnicului nostru joc "de v-ati ascunselea". Ne cere sa iesim din ascunzatori, sa ne incredem in EL
a) Raspunsul lui Adam poate fii un studiu interesant. El a iesit dintre tufisuri si i-a spus lui Dumnezeu ca ii era rusine de ceea ce facuse. Apoi, imediat a incercat sa se ascunda din nou - de data aceasta in auto-aparare si a aruncat vina pe nevasta-sa, ca fiind adevaratul vinovat. E asa de asemanator cu ceea ce facem noi. Fugim ca sa nu fim descoperiti si fugim de dovada propriului nostru pacat. Pana la urma, sinceritatea iese la iveala, dupa ce Duhul Sfant ne dezbraca de sofisticatele mecanisme de aparare pe care ni le-am construit.
b) De multe ori cand Dumnezeu ne ia la intrebari, raspundem zicand "Toata lumea o face" Intr-un fel ne simtim bune cand suntem mai multi. Logica noastra pare sa sune astfel: "daca toata tumea pacatuieste atunci nimeni nu pacatuieste". Ne ascundem in multimea pacatosior. Este ca si cum te-ai afla intr-un urias lant de masini pe o autostrada si ai circula cu 170 km/h intr-o zona cu limita de viteza de 120km/h. Pe cine va opri ofiterul de politie? Toti depasesc viteza legala. De fapt, ar fi periculos sa mergi mai incet decat restul - sau asa credem noi.
c) "Nu sunt chiar asa de rau. Probabil sunt mai bun ca altii!" este alt raspuns des intalnit. Ne consolam cu faptul ca suntem mai buni decat vecinul nostru. Am ajuns la concluzia ca pacatul este doar ceea ce citim in ziare — crime, rapiri, terorism, furturi, violuri.
Folosind din nou ilustratia cu limita de viteza, ne consolam cu faptul ca, pe cand ceilalti circula cu 170 km/h intr-o zona cu limita de 120 kin/h, noi circulam doar cu 165 km/h. Deci, nu suntem chiar asa de rai. Exista un moment crucial in viata noastra si anume atunci cand, prin Duhul Sfant, realizam faptul ca suntem egoisti. Ca fara Harul lui Dumnezeu, am actiona complet in afara propriului nostru interes. In esenta Sa, pacatul reprezinta alegerile pe care le facem provenind din principiul interior "Am tot dreptul asupra mea, sa decid" Aceasta se vede atunci cand:
• suntem controlati de Eu, si nu de Duhul Sfant;
• nesocotim domnia Sa in favoarea dorintelor noastre egoiste;
• standardul Bibliei nu coincide cu standardul nostru de conduita;
• devenim indiferenti la vocea lui Dumnezeu;
• il inselam pe Dumnezeu cu valori, prioritati si metode omenesti;
• neglijam disciplinele spirituale ale rugaciunii, studiului Bibliei si meditare zilnica;
• iubim lauda oamenilor si ne place sa fim in atentia tuturor;
• avem un duh incapatanat si mandru si devenim aroganti si ironici cu ceilalti oameni;
• avem un spirit de critica, vazand numai paiul din ochiul celuilalt;
• aratam o predispozitie la gelozie, invidiindu-i pe cei ce par mai prosperi, mai puternici si mai bine situati;
• un duh de descurajare si necredinta ne copleseste si ne pierdem increderea in Dumnezeu;
• suntem indiferenti la chestiunile spirituale, substituind vitalitatea cu formalitatea spirituala;
• avem un duh materialist si pragmatic si devenim zgarciti cu Dumnezeu si cu ceilalti;
d) Totusi, unii dintre noi vor sa intarzie cu raspunsul la chemarea lui Dumnezeu. Spunem "Candva in viitor, voi iesi si te voi intalni Dumnezeule!; dar mai intai vreau sa termin ceea ce fac!" De ce ne este asa de frica de faptul ca Dumnezeu ar vrea sa ne ia toata bucuria din viata noastra? De ce ni-L imaginam pe Dumnezeu ca un urias cosmic care nu doreste altceva decat sa ne ucida bucuria? Asa de multi cred ca Isus a venit ca sa ne faca buni si plictisiti. Nimic nu poate fi mai neadevarat!
Viata de crestin este plina de energie. Ca sa te treaca fiorii iti trebuiesc doua elemente: riscul si distractia. De aceea trenuletul de distractie este denumit "Trenul groazei". Este in acelasi timp infiorator si distractiv. La fel este in viata de urmas al lui Hristos. Fiecare zi e o noua provocare care-ti da fiori. Cu siguranta NU este plictisitoare.
e) In cele din urma, unii pur si simplu ognora intrebarea lui Dumnezeu. Continuam sa ne ascundem. Poate credem ca nu avem nevoie de Dumnezeu, ca suntem in regula si fara El. Se povesteste despre marele campion de categoria grea la box, Mohammed Ali ca se afla intr-un avion. Capitanul a anuntat pasagerii sa-si fixeze centurile de siguranta datorita turbulentelor intalnite. O insotitoare de zbor a observat faptul ca Mohammed Ali nu a indeplinit cerinta capitanului si l-a atentionat. El i-a raspuns:"Superman nu are nevoie de centura de siguranta!". Auzind acestea ea a raspuns:"Da, dar Superman nu are nevoie nici de avion!".
De multe ori ne credem super-barbati si super-femei. Credem ca putem face fata oricarei incercari. Insa ne inselam singuri daca credem ca viata nu ne va pune fata in fata, la un moment dat, cu probleme mai mari decat noi. Statutul nostru de super-persoana se va prabusi. Unii Il ignora pe Dumnezen pentru ca sunt convinsi ca pentru ei nu mai este nici o sansa, nici o speranta, ca de fapt merita sa se duca in iad. Lor le spun, daca asta ar fi adevarat, de ce te-ar mai chema Dumnezeu? Atata vreme cat inca Ii mai auzi glasul, este speranta!

4. Locuri in care ne place sa ne ascundem:

Ascunzatorile iau multe forme si contururi.
a) Unii se ascund in ocupatii. Viata ne este asa de plina de tot felul de lucruri si activitati, incat putem ignora chemarea lui Dumnezeu.
b) Altii se ascund in placeri, incercand sa ascunda durerea prin distractie. Prin dependenta (alcool, droguri, sex) multi incearca sa-si anestezieze durerea.
c) Un loc preferat de ascunzatoare pentru "oamenii buni" este biserica. Tufisurile dupa care ne ascundem sunt bancile, comitetele, salile de repetitii, amvonul. Suntem bine camuflati...sau asa credem! Totusi, in momentele noastre de introspectie auzim chemarea Tatalui:
"UNDE ESTI???"

Concluzie
Raspunsul corect este sa iesi dintre tufisuri. Admite faptul ca te ascunzi. Vino fata in fata cu Tatal tau, care te cauta. El sta chiar in fata tufisului tau, chiar in fata ascunzatorii tale. Te stie pe nume, stie ca esti ascuns acolo. Vino afara! Stai in lumina din nou.

Umbla impreuna cu Tatal tau!

Vali Vesa - Cluj


 



Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 4957
  • Export PDF: 4
Opțiuni