Necaz sau binecuvantare?

                                                              2 Cor. 1:3-7

Un prieten mi-a cerut sa public aceasta schita de predica, este vorba despre starea noastra sentimentala sau ce se intimpla in sufletul nostru, atunci cand suntem ,,nacajiti". Am cautat in Dex definitia cuvantului necaz:

NECÁZ, necazuri, s.n. 1. Stare a celui necăjit; supărare, mâhnire, tristețe, amărăciune; suferință. * Expr. La necaz = în momente de supărare; într-un moment critic, în primejdie. 2. Ceea ce provoacă cuiva o suferință fizică sau morală; neajuns, neplăcere, impas; (la pl.) încercări, greutăți. 3. Pornire împotriva cuiva; mânie, furie, ciudă, pică. * Loc. prep. În necazul (cuiva) = cu intenția de a supăra (pe cineva). * A avea necaz (pe cineva) = a fi supărat (pe cineva), a purta (cuiva) pică. A-i fi (cuiva) necaz = a-i fi ciudă, a-i părea rău (de ceva). A-i face (cuiva) în necaz = a supăra (pe cineva) intenționat. De necaz = ca ripostă la o nemulțumire; pentru a-și exprima ciuda, mânia.

E o stare de suparare, de mahnire de suferinta chiar, provocata de o suferinta fizica, de o suferinta spirituala sau apare de multe ori fara sa ne dam seama (starea de amaraciune,de tristete)

Paralel, cel ce trece prin ,,atelierul lui D-zeu" experimenteaza aceasta stare frecvent, este un mijloc prin care Domnul lucreaza in viata omului. Citind cu atentie textul, in versetul 6, Pavel ne spune ca "daca suntem in necaz suntem pentru mangaierea si mantuirea voastra", e interesant ca necazurile personale uneori sunt pentru a mangaia pe altii, dar versetul 7 spune ca o concluzie: "cel ce are parte de nacazuri,are parte si de mangaiere"

Slavit sa fie Cel ce da mangaierea.
 

1. In necazuri suntem mangaiati de Domnul intodeauna.

2. In necazuri suntem gata sa mangaiem pe altii (sa simtim unii cu altii)

3. In necazuri capatam o nadejde neclintita.

Acestea sunt doar punctele principale, cei ce trec prin necazuri, la vremea potrivita vor fi mangaiati. Incercati sa luati fiecare punct in parte, sa-l dezvoltati, si veti ajunge la concluzia la care a ajuns Pavel in versetul 7, crezand din toata inima ca Acel ce da mangaierea este Dumnezeu. Versetul 1 reda clar concluzia, inca de la inceputul cap 1.

In concluzie, "suferintele prin care trecem in vremea de acum nu sunt vrednice sa fie puse alaturi de slava viitoare", necazurile prin care trecem sunt de fapt binecuvantari spirituale, ajutandu-ne si disciplinandu-ne, tranformati "prin innoirea mintii" si aducand in viata noastra nadejede, rabdare, compasiunesi mai multa credinta. Necazul este o binecuvantare pentru cel credincios.