CAPITOLUL VIII
CONSIDERATII PRACTICE DESPRE IMBRACAMINTEA CRESTINA


CONSIDERATII PRACTICE DESPRE IMBRACAMINTEA CRESTINA

Imbracamintea este o chestiune sensibila. Putine lucruri sunt asa de personale ca modul de alimentatie uneori nesanatos si modul de imbracare. Ambele arata cine suntem. Nu exista probleme care sa prezinte o rezistenta mai mare, pentru ca ele sunt obisnuintele personale care stapanesc viata noastra zilnica.
Nu trebuie neaparat sa ne simtim bine cu ceea ce mancam sau imbracam, totusi ne aparam foarte mult obisnuintele. Remarcile critice despre dieta sau imbracaminte noi le percepem ca tintind exact la miezul a ceea ce suntem deoarece nu ne putem separa pe noi insine de exteriorul nostru. Exista un exemplu clasic din filozofia personalitatii holistice: trupul, mintea si sufletul sunt una. Trupul exprima sufletul, iar sufletul exprima trupul. Nu este aici nici o dihotomie. Sensibilitatea hainelor a aparut in momentul cand hainele de lumina au disparut si noi am inceput sa ne coasem haine de frunze.

Obiectivul capitolului. Scopul acestui eseu este dublu. Mai intai as vrea sa gasim o filozofie crestina a hainelor si podoabelor. In al doilea rand as propune cateva principii practice referitoare la imbracaminte. In multe puncte, acest eseu aplica in mod practic ceea ce am studiat in capitolele anterioare.

I.O filozofie crestina a hainelor.

A te imbraca pentru a placea altora. Imbracamintea este o problema strict personala? Felul cum ma imbrac ma priveste doar pe mine? Fara indoiala ca nu! Desi este adevarat ca hainele sunt o problema personala, nu este nici o indoiala ca ne imbracam pentru altii mai mult decat pentru noi insine. De ce isi pune tocuri inalte, o femeie de statura joasa? Probabil nu pentru confortul personal, ci pentru a castiga o anumita perspectiva in ochii altora. Daca cineva a inteles ca o anumita persoana iubeste albastrul, un pulover scamos, albastru, va fi alegerea pentru ocazia cand vor fi impreuna. Unele servicii pretind angajatilor sa poarte uniforme, chiar daca acestora nu le place stilul, culoarea sau gradul de confort. Intelegem astfel ca hainele nu sunt doar preferinte personale. Noi ne imbracam pentru a placea altora.

A te imbraca pentru a placea Domnului. Crestinii se imbraca nu numai pentru a placea altora, ci unei Persoane deosebite. Deoarece noi L-am ales pe Isus ca Domn (Col.2,6), noi avem drept scop sa-I placem lui Dumnezeu in orice aspect al vietii, chiar si in imbracaminte. Unii spun: "La Dumnezeu nu conteaza cum arat. El ma iubeste pe mine, nu hainele mele!" Bineinteles ca Dumnezeu iubeste pe om, indiferent cat de sarac este imbracat sau cat de neimbracat este. Iubirea lui Dumnezeu nu este dependenta de felul cum ne imbracam, sau chiar cine suntem! Nu-L putem face pe Dumnezeu sa ne iubeasca mai mult, prin ceea ce purtam.
Noi venim la El "asa cum suntem", dar nu vom continua sa ramane la fel! Deoarece Il iubim pe Dumnezeu, vom dori sa-I fim placuti in orice mod posibil. Noi ne predam Lui neconditionat pentru ca El sa lucreze o transformare in noi. Aceasta implica schimbari radicale. Noi nu facem nimic pentru a fi acceptati, ci pentru ca am fost acceptati. Deoarece Il iubim pe Dumnezeu asa de mult, noi dorim sa-I fim placuti in tot ce facem, chiar si prin infatisarea exterioara.

A invata sa fim placuti Domnului. Noi descoperim ce vrea Dumnezeu de la noi, prin studierea Cuvantului Sau si prin supunerea noastra vointei sale descoperite. Aceasta nu este o lucrare dureroasa. De fapt, pentru ca am oferit inima lui Isus, El ne-o intoarce schimbata cu totul. (Ezec. 11,19.20; 36,26.27).
Lucrurile pe care le-am iubit le gasim acum nepotrivite. Inima cea noua adora sa faca exact ceea ce Lui Ii place. Simturile noastre s-au schimbat, firea noastra s-a modificat (Ps.40,8). Daca El imi cere in mod deosebit sa fac ceva, acum eu vreau sa fac exact ceea ce este placerea Lui. Nu de teama sau prin forta, ci pentru ca in mod real eu prefer acest lucru. In fine, ceea ce doresc sa fac este exact vointa Lui. "Daca consimtim, El se va identifica pe Sine cu gandurile si scopurile noastre, astfel ca va impleti inima si mintea noastra cu vointa Lui incat supunandu-ne Lui implinim chiar dorintele noastre. Vointa noastra, innobilata si sfintita isi va gasi cea mai inalta placere in serviciul Sau".
Acesta este miracolul unei inimi noi, esenta Noului Legamant. Ceea ce este uimitor este ca sunt invrednicit sa fac exact ceea ce imi cere El. Nimic nu este prea greu la Dumnezeu!
Daca inima nu a fost schimbata, dorintele Lui sunt greu de indeplinit. Ajungem sa ne razboim cu noi insine (ceea ce preferam) pentru a fi placuti Lui. Aceasta, bineinteles, este legalism. Deci este vorba aici de un test. Gasesti ceva in Scriptura care este o mare neplacere pentru tine? Daca da, probabil ca ai nevoie sa te intorci si sa te intrebi: Mi-am predat eu inima cu adevarat lui Isus? Este El Domnul vietii mele? "Nu este nevoie sa-ti spun ce sa nu porti, deoarece daca dragostea pentru acele lucruri desarte este in inima ta, atunci vei lepada acele lucruri, dar va fi ca si cum ai taia frunzele unui pom. Inclinatiile naturale ale inimii vor castiga din nou. Tu trebuie sa ai o constiinta proprie".

Acesta este motivul pentru care hainele si podoabele, precum si alte lucruri, pot deveni un indicator despre ceea ce se intampla in realitate in interior. Nesupunerea chiar in unele lucruri mici poate fi simptomul unei inimi impartite si care are nevoie de cercetare sincera. Imbracamintea poate influenta evlavia noastra intr-un mod subtil dar sigur. Este cel mai bine sa ascultam imediat atunci cand Duhul Sfant ne sopteste un anumit lucru.

Oamenii ne judeca dupa infatisarea exterioara. Chemarea noastra de crestini nu este de a judeca pe altii dupa infatisarea exterioara, dar noi avem obligatia de a descoperi pe Hristos altora prin infatisarea exterioara. Acesta este paradoxul stilului de viata crestin. Noi nu indraznim sa judecam pe altii dupa infatisarea exterioara, dar noi nu indraznim sa fim o piatra de poticnire altora prin infatisarea exterioara. Desii ceilalti nu ne pot citi inima, ei pot citi hainele, stilul de viata, infatisarea. Felul cum aratam este un puternic martor pentru Hristos. Daca spunem ca suntem crestini, atunci oamenii au dreptul sa vada modestia si simplitatea vietii lui Hristos reflectate in fiecare aspect al vietii, inclusiv imbracamintea. Nu ne putem permite sa prezentam o imagine confuza.
In concluzie, nu avem dreptul sa judecam pe altii dupa infatisarea exterioara, dar altii au dreptul sa se astepte sa vada idealurile lui Hristos reflectate in comportament si infatisarea exterioara. Poate ca nu ne place, dar acesta este adevarul.

Nevoia de standarde pentru imbracaminte.

Avem nevoie de standarde pentru haine si podoabe sau aceasta chestiune poate fi lasata la constiinta fiecaruia?

Respectul pentru standardele biblice privind hainele si ornamentele este un imperativ pentru a pastra identitatea si unitatea Bisericii. "Problema hainelor poate fi in mod strict rezolvata urmand indeaproape regula biblica. Moda este zeita ce guverneaza lumea, si uneori ea se infiltreaza si in Biserica. Biserica trebuie sa-si faca din Cuvantul lui Dumnezeu standardul ei, si parintii trebuie sa gandeasca inteligent cu privire la acest subiect".

De multe ori, companiile au adoptat o anumita uniforma deoarece au inteles ca imaginea lor este reflectata de infatisarea exterioara a functionarilor lor. Ei stiu ca oamenii actioneaza dupa cum sunt imbracati iar reputatia companiei nu este data doar de calitatea produselor ci si de reprezentantii ei. Corporatiile mentin un anumit standard pentru functionarii lor. Nu standardele fac din cineva un functionar, dar cine doreste sa fie, trebuie sa consimta la acele standarde.
Tot la fel, noi avem nevoie sa sustinem in Biserica standardele biblice privitor la haine, daca vrem sa reflectam imaginea Maestrului nostru. Dar aici avem o problema. Preocuparea pentru infatisarea exterioara fara o motivatie corecta ne poate duce in capcana legalismului. Deci, cum sa ne purtam noi ca crestini in aceasta problema sensibila? Poate Biserica sa stabileasca in detaliu ce sa poarte membrii Bisericii acasa, la munca, la joaca, sau la Biserica? O astfel de atitudine au avut-o fariseii iar rezultatul a fost o religie confuza si fara iubire. Sa luam in considerare trei alternative.

1.Putem sa educam. Multi crestini nu stiu decat foarte putin despre invataturile Bibliei cu privire la cum sa traim, inclusiv cum sa ne imbracam, pentru Hristos. Unul din motive este tendinta de astazi de a face din crestinism un crez, mai mult decat o viata practica. E mai usor pentru un pastor sa predice despre iubirea lui Hristos decat despre cerintele Sale in viata ascultatorilor.
Acesta este chiar scopul cartii de fata, si anume sa ajute pe crestini sa inteleaga cum sa reflecte pe Hristos in infatisarea exterioara. Ocazional, cand pastorii se ating de aceste subiecte, cum ar fi standardele biblice despre haine si podoabe, ei educa, nu condamna. Sunt bineveniti! Nu trebuie sa eliminam predicile educative. Sa dam pastorilor libertatea sa ne instruiasca de felul cum sa urmam pe Isus in aspectele practice ale vietii crestine cum ar fi: hainele, dieta, ispravnicia, sanatatea, distractiile, binefacerea si viata devotionala.

2.Trebuie sa cerem o inima noua. Nu ajunge educatia. Uneori oamenii vor accepta cu mintea, dar nu si cu fapta, validitatea principiilor biblice referitoare la haine si podoabe. Cu mintea ei spun: "Ceea ce spune Biblia despre aceste lucruri este foarte adevarat!", dar cu inima spun: "Nu sunt pregatit in acest moment ca sa dau jos bijuteriile sau hainele mele scumpe".
Solutia este sa fim dispusi ca Dumnezeu sa ne dea o inima noua, zilnic, si in fiecare ceas, pentru a deveni nerabdatori sa-I implinim voia. "Si Eu le voi da o inima noua ca sa Ma cunoasca, ca Eu sunt Domnul; si ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor: pentru ca sa se intoarca la Mine cu toata inima lor!" (Ier 24,7).
Trebuie sa ne rugam pentru innoirea launtrica, pentru ca sa putem trai cu orice Cuvant care iese din gura lui Dumnezeu. Pana nu vom ajunge sa experimentam aceasta innoire launtrica, nu vom putea fi niste martori eficienti pentru Hristos. Oamenii urasc ipocrizia dar apreciaza reflectarea unei imagini reale a lui Hristos in viata noastra.

3.Putem sa iubim pe crestinii "imaturi" (slabi). Nu oricine poate sa vada lucrurile cum le vedem noi. Unii oameni nu vor vedea nimic rau in purtarea de cercei, bratari, coliere, inele, sau fuste scurte. Ei gandesc ca crestinismul este mai mult decat haine sau bijuterii. Cum sa ne purtam cu acesti oameni? Raspunsul e simplu. Noi ii iubim, deoarece avem inima lui Isus. Adesea Isus nu era de acord cu poporul Sau, dar El a varsat lacrimi cand a privit la Ierusalim. Ne putem ruga pentru a deveni o prelungire a inimii Sale iubitoare, chiar si pentru cei care nu traiesc dupa idealul lui Hristos pentru viata lor.

II. Zece principii pentru hainele si podoabele crestinului

In realitate Isus are ceva de spus pentru modul cum ne imbracam sau impodobim corpurile noastre. Capitolele anterioare ne-au aratat ca Biblia in mod repetat ne-a chemat prin precepte si exemple sa ne imbracam modest si decent, fara bijuterii stralucitoare sau haine scumpe. De la invataturile Bibliei, putem construi o imagine despre cum putem fi placuti lui Isus, chiar in detaliile infatisarii exterioare. Din aceasta imagine desprindem zece principii practice.

PRINCIPIUL 1. Ratiunea de a se imbraca a unui crestin nu este de a placea siesi sau altora ci pentru a proslavi pe Dumnezeu. Oamenii se imbraca pentru diverse scopuri, chiar daca nu sunt pe deplin constienti de acestea. Unii se imbraca pentru sine. Acest motiv indoielnic este fundamental pentru actiunile zilnice. Unii se imbraca si se impodobesc pentru ca vor sa fie admirati ca persoane deosebite. Altii tanjesc dupa admiratie pentru a-si intari increderea in sine. Pentru a dobandi admiratia, unii vor merge la extrem, prin purtarea de lucruri iesite din comun.
Cineva poate purta o bluza draguta pentru a fi observat, altul poate lasa o camasa descheiata peste pantaloni pentru a auzi un fluierat in apropiere. Toate acestea conduc la acelasi scop. Ego-ul vrea sa fie admirat sau cel putin observat. Dar Pavel avertizeaza: "Daca ati fost inviati cu Hristos... sa umblati dupa lucrurile de sus, nu dupa cele de pe pamant... De aceea omorati madularele voastre care sunt pe pamant: curvia, necuratia, patima, pofta rea si lacomia care este o inchinare la idoli" (Col.3,1.2.5).
Unii se imbraca pentru a placea altora. Presiunea sociala nu este regasita doar la copii sau tineri. Adultii de toate categoriile o resimt. Moda este o stapana cruda. Daca e vorba de marimea unui colier, de latimea unei cravate, de lungimea unei fuste, etc., presiunea exista si noi ne supunem ei intr-o masura mai mica sau mai mare.
Un crestin se imbraca pentru slava lui Dumnezeu. Crestinii sunt preocupati de haine deoarece acestea sunt cadrul caracterului lor, si exprima o frumoasa imagine despre Hristos. Scopul crestinului este "sa faca totul pentru slava lui Dumnezeu" (1 Cor 10,31).
Noi suntem "epistole vii" care pot fi cunoscute si citite de toti (2 Cor. 3,2.3). Daca infatisarea exterioara nu se potriveste cu situatia interioara a sufletului, atunci dam nastere la confuzie. Sa ne ferim de a deveni o scuza pentru cineva, ca sa-si pastreze razvratirea contra lui Dumnezeu. (Mat 18,6; Rom 14,13-15; 1 Cor. 10, 33). Poti sa spui ca ai o inima curata si ca iubesti pe Isus, dar daca te imbraci foarte sugestiv cu o camasa decoltata si fusta scurta, poti fi sigur ca cei care se uita la tine, nu se vor gandi la Isus...
La cealalta extrema, chiar un pastor bine imbracat poate crea confuzie daca hainele lui scumpe sunt totdeauna la ultima moda, si schimbate in fiecare saptamana. Unii din ascultatori vor observa mai mult hainele decat mesajul predicat. E nevoie sa ne ferim de afisarea egoismului in orice forma ar fi.
Daca nu este nimic egoist in infatisarea exterioara a unui crestin, atunci si cei ce privesc vor crede ca exista ceva mai de pret in viata decat ceea ce vad ochii.

PRINCIPIUL 2. Un crestin trebuie sa actioneze si sa se imbrace modest, acoperind suficient corpul pentru a evita stanjenirea sau ispitirea altora. (1 Tim 2,9). Dumnezeu a creat o haina de lumina pentru Adam si Eva, pe care au pierdut-o in momentul pacatuirii. Impreuna cu frigul si intunericul au venit recunoasterea goliciunii si ei au simtit imediat nevoia de a se acoperi (Gen 3,7). Nuditatea a devenit in Scriptura un simbol al goliciunii interioare, a pacatului, a apostaziei, a incercarii de a se automantui (Ex. 32,25; Deut 28,48; 2 Cron 28,19; Iov 1,21; Isa 2,2-4; Osea 2,3; Mat 25,36; Apoc 3,17.18). Scriptura nu vorbeste pozitiv despre nuditate.
Dumnezeu a facut primele haine, desi hainele de frunze erau disponibile, si astfel hainele au devenit un simbol al dorintei lui Dumnezeu de a acoperi goliciunile si saraciile noastre cu El Insusi (Rut 3,9; Ezec 16,8; Mat 22,11.12; Apoc 3,18).
Instructiuni clare sunt date in multe locuri, pentru acoperirea trupului, ca sa nu se vada goliciunea (Ex. 20,26; 28,42). Totusi expunerea trupului a devenit caracteristica modei de astazi. Producatorii de moda incearca sa arate trupurile intr-o infinita varietate de moduri. Chiar cand imbracamintea acopera complet trupul, ea poate fi lipsita de modestie prin faptul ca are un slit considerabil.
Carui fapt se datoreaza hartuirea sexuala? Se datoreaza persoanei care hartuieste sau celei care poarta haine ispititoare? Adesea femeile sunt nestiutoare cu totul cu privire la efectul pe care il au hainele lor asupra barbatilor. Fustele scurte atrag atentia la picioare, sliturile la fuste sau la bluze sunt foarte atragatoare pentru jocul "de-a-v-ati-ascunselea". Decolteurile lasa prea putin loc imaginatiei. Probabil ca putini barbati crestini pot rezista gandurilor pofticioase, iar cei din lume nici nu incearca.
Cineva a spus odata ca nu poate sa inteleaga "de ce o femeie poate spune ca se simte mai mult decat o femeie cand poarta o fusta scurta, si nu se asteapta si de la mine sa ma simt mai mult decat un barbat. Eu cred ca femeile au dreptul sa poarte ce vor si oricand vor, dar ajutati-ma sa inteleg de ce sunt condamnat ca le privesc in ochi. In vremurile de azi, trebuie sa se stie ca daca datorita prezentei unei femei nu se aud vorbe vulgare, aceasta nu inseamna ca barbatii nici nu gandesc la lucruri dezmatate si obscene."
Pentru crestini este un lucru foarte serios! Isus a spus: "Oricine se uita la o femeie ca s-o pofteasca, a si pacatuit cu ea in inima lui" (Mat 5,28). Ganditi-va la pericolul ispitirii unui frate prin purtarea unor haine sumare! De unde vine hartuirea?
Deci ce este modestia? Cu siguranta ca include acoperirea trupului in mod adecvat, cu o imbracaminte ordonata, placuta, decenta. Dar modestia include si comportamentul. Putem fi modesti in haine dar lipsiti de modestie in comportament.
De exemplu, verighetele nu garanteaza un comportament curat. Flirtul si tot felul de actiuni nepotrivite pot fi intretinute de persoane care poarta verigheta. Cum se va comporta un crestin fata de flirt sau avansuri? Printr-un comportament atent care sa nu incurajeze nimic din toate acestea.
Cand merg undeva unde as putea fiu intrebata daca sunt sau nu maritata, deoarece eu nu port verigheta, de obicei am obiceiul sa vorbesc despre sotul meu sau despre copii. Este recomandabil a fi amabil, prietenos si gata de a ajuta la nevoie, dar este esential sa fim precauti.

PRINCIPIUL 3. Impodobirea exterioara a crestinului trebuie sa arate simplitate, naturalete si armonie cu stilul de viata al lui Hristos. Cel mai inalt ideal al chipului lui Hristos este frumusetea simplitatii. In predica de pe Munte, Isus a luat o floare. S-a uitat in profunzimea ei, in culori si miros, forma era deosebita si desenul perfect. El a spus ca Solomon in toata splendoarea lui, n-a fost imbracat cu asa o frumusete.
Atunci Isus a facut una din marile Sale promisiuni. Dumnezeu este interesat mai mult de fiinta umana decat de florile de pe camp. De acea, "nu va va imbraca El mai mult pe voi?" Mat 6,30. Dumnezeu a promis ca Se va ingriji de hainele noastre, nu intr-un mod izbitor, dar cu simplitate si decenta.
Uneori Dumnezeu lucreaza pe cai neasteptate si ne da daruri pe care nu ni le putem permite, sau face ca hainele si pantofii sa fie tot asa de rezistenti ca hainele si incaltaminte israelitilor din pustie. Dumnezeu Se ingrijeste de noi, si orice lucru poate fi privit ca venit direct de la El, autorul oricarui bine!
Discutia despre cosmetice cade sub incidenta principiului simplitatii. Creatorul ne-a facut cu propria noastra nuanta si culoare. El a dat o culoare sanatoasa obrajilor si stralucire parului. O femeie care foloseste cosmetice poate impiedica culoarea naturala si intr-o buna zi, pielea poate deveni palida si alba, buzele fara culoare, ochii fara contur. Nu numai ca nu ne place s-o vedem asa, dar ea este de fapt mai palida decat ar fi, daca nu si-ar fi facut obiceiul de a se "infrumuseta" si ar fi permis Creatorului s-o picteze in mod natural. Barbatii nu folosesc cosmetice in mod obisnuit, si ei arata destul de bine.
Femeile care nu folosesc cosmetice nu se tem de lumini puternice, de luminile de seara, sau de becuri fluorescente. Nu se tem ca ploaia sau zapada le vor strica obrazul, si nici ca momentul pranzului le va strica buzele, sau ca plansul le va strica genele. Este ea insasi oricand. Si cine se mai gandeste la acele pliuri fericite din jurul ochilor, sau acele riduri placute din jurul gurii? Nici nu are nevoie sa se preocupe de radacina parului in fiecare saptamana sau la doua. Parul alb exprima experienta si dezvoltare (Prov. 16,31). Este frumos!
Oricine poate sa se bucure si sa aiba pace sufleteasca, atunci cand este natural, cand este el insusi, si cand este deasupra la toate aceste preocupari. A fi artificial inseamna sa acoperi toata aceasta simpla naturalete. Si cu siguranta este mai sanatos pentru porii pielii sa nu fie acoperiti. Hainele simple, pieptanatura simpla, o fata pictata de Dumnezeu pot fi dragute, chiar daca nu sunt de natura sa acapareze privirea cuiva. Daca aceasta nu ne satisface, poate ca avem nevoie sa ne intrebam de ce tanjim dupa atentie. Dar a fi natural nu inseamna a fi demodat.

PRINCIPIUL 4. Hainele si infatisarea exterioara a unui crestin trebuie sa fie curate si ingrijite. Uneori gandim ca simplitatea este prost gust. Nu este. Si nici neglijenta. A-ti lua timp ca sa calci o camasa este un lucru foarte important. A coase un nasture poate lua cateva minute. Sa-ti faci o cutie cu ustensile de reparat si s-o pui langa scaunul favorit, langa telefon, si s-o folosesti la reluarea activitatii, poate fi laborios. Dar noi nu trebuie sa aratam ca sperietorile de ciori, nici chiar imprejurul casei.

Curatenia nu este o optiune. Cu cat creste varsta, cu atat "curatia este urmarea evlaviei". Nu-L putem reprezenta pe Hristos, cu haine murdare si dezordonate. Bineinteles, daca lucrezi in constructii sau in gradina, ai de a face cu murdaria. Dar cand te intorci de la lucru, spala-te ca sa fi curat.

PRINCIPIUL 5. Un crestin poate evita extravaganta alegand haine dragute de buna calitate, bine potrivite si durabile. Noi suntem administratori peste putinul sau peste multul pe care Dumnezeu ni l-a incredintat. Noi suntem chemati sa ne folosim de ceea ce avem nevoie ca sa traim, si sa canalizam ceea ce ramane pentru cei spre care El ne calauzeste ca sa-i ajutam.
Unii cumpara lucrurile cele mai ieftine pe care le pot gasi. Pentru ei se pare a fi cea mai buna optiune. De exemplu, copiii cresc asa de repede, incat nu merita sa cheltui prea mult pentru articole pe care le poarta jumatate de an, de exemplu, sau cel mult pot fi oferite unui fratior mai mic.
Articolele pentru adulti difera. In afara de cazul ca nu avem schimbari mari (sarcina, de exemplu), noi putem cumpara haine pe care le purtam ani de zile. In zonele temperate, mai ales, unde aceleasi haine pot fi purtate cateva luni pe an, cineva le poate prelungi purtarea an dupa an, daca sunt de bun gust si de calitate. "Hainele noastre desi modeste si simple, trebuie sa fie de buna calitate, de culori potrivite, si adaptate serviciului. Ele trebuie alese dupa principiul durabilitatii si nu al expunerii in ochii altora".

Daca unii isi pierd timpul cautand sa vada ce mai e de vanzare, altii gasesc haine care arata bine, confortabile si durabile. Mai intai trebuie sa alegem haine durabile, care nu reclama o intretinere deosebita, si stilul care este clasic. Asemena haine pot parea scumpe la prima vedere, dar ele salveaza timpul si banii, pe parcursul mai multor ani.
Extravaganta se naste din exces. Nu este extravagant sa ai haine de buna calitate, care se potrivesc bine si sunt placute si confortabile la purtat. Dar daca garderoba e plina cu haine frumoase, de buna calitate, pe care nu le vom putea purta luni sau ani de zile, este timpul sa oprim cheltuielile si probabil sa ne gandim la cineva de aceeasi marime cu care sa impartim binecuvantarile lui Dumnezeu.
Daca ai tot ce-ti trebuie, nu cumpara din nou, pana cand nevoia nu este reala! Impotriveste-te tentatiei de a cumpara numai pentru ca este o buna ocazie. Nu te ispiti pe tine insuti uitandu-te prin vitrine sa prin cataloage. Vei putea gasi totdeauna inca un lucru pe care nu-l ai. Dar nu cheltui banii lui Dumnezeu pentru a-i satisface dorintele extravagante. "Lepadarea de sine in imbracaminte este o parte din datoriile care ne revin ca crestini. A te imbraca simplu si a te abtine de la expunerea bijuteriilor si ornamentelor de tot felul este in acord cu credinta noastra."

PRINCIPIUL 6. Hainele trebuie sa asigure sanatatea trupului protejandu-l, si nu vatamandu-l. Dumnezeu a creat trupul nostru intr-un mod minunat. Organele relationeaza si functioneaza atat de frumos, incat nici nu ne dam seama pana cand nu ne imbolnavim. Suntem atat de nerecunoscatori! A da atentie sanatatii personale nu este egoism. Este o modalitate prin care noi aducem slava si multumire lui Dumnezeu pentru lucrarea lui creatoare si rascumparatoare.
Hainele trebuie sa asigure o circulatie excelenta. Corpul este un sistem de organe si un sistem complex de nervi, toate fiind hranite cu ajutorul oxigenului care vine prin sange. Deoarece sistemul nostru circulator este involuntar, il privim ca pe ceva care vine de la sine. Hainele stramte prejudiciaza circulatia si cauzeaza nu numai disconfort imediat (corpul deja striga: "Asculta-ma!") dar uneori se produc vatamari de lunga durata ale organelor sau ale vaselor de sange.
Corsetele si centurile sunt responsabile de functionarea proasta a organelor abdomenului. Astazi nu mai sunt la moda aceste extreme, dar ocazional ne imbracam cu o vesta sau avem un elastic strans, la ciorapi sau sosete... Aveti mila de sistemul circulator! Dati-i posibilitatea sa functioneze! Este cel mai important ca hainele sa fie confortabile. Alegeti o talie lejera, pulovere calduroase si care se pot spala, jachete care nu restrang miscarea bratelor, haine care acopera si produc caldura. Trebuie sa fie alegeri pentru sanatate in primul rand.
A furniza caldura corpului este un lucru foarte important, ca si circulatia. Extremitatile trebuie sa fie pastrate la fel de calde ca si trunchiul. Dar cat de adesea ne aventuram in zapada cu ciorapi subtiri si cu tocuri! Astazi companiile de ciorapi incep sa produca ciorapi caldurosi. Pretuiti avantajul de a pastra caldura corpului! Picioarele trebuie sa fie imbracate adecvat si aceasta se poate realiza foarte usor cu fuste lungi si lenjerie groasa. In felul acesta ne putem bucura de frumusetile iernii in loc sa suferim daune.
A acoperi mainile este un alt lucru important, si nu demodat! Iarna se pierde multa caldura daca capul este descoperit. Fata si urechile pot suferi de frig de asemenea. Alegeti ceva de acoperit capul fara a va strica pieptanatura. Vara putem acoperi capul cu o palarie pentru a face umbra (pentru baieti), si a tine capul la racoare in timpul lucrului. Tratati-va creierul cu respect!
Incaltamintea, mai mult ca orice, trebuie sa fie confortabila. Degetul mare stramtorat, bataturile, vanataile, dureri de spate, toate sunt moduri ale corpului de a spune: "Aveti grija de mine, faceti-ma confortabil, si va voi da vigoare tot timpul zilei!" Pantofii de buna calitate, moi, si cu sprijin de bolta al piciorului, pot parea mai scumpi dar sunt de mare valoare intrucat ofera o mai mare siguranta la mers si la lucru. Ei ajuta la prevenirea oboselii generale.

PRINCIPIUL 7. Un crestin trebuie sa poarte haine care sunt potrivite ocaziei respective. "Toate isi au vremea lor, si fiecare lucru de sub ceruri isi are ceasul lui", a spus Solomon. (Ecl 3,1). Nu poate fi exprimat mai bine acest lucru. In gradina nu putem purta acele haine pe care le purtam la Biserica sau la o intalnire de afaceri. Ceea ce se potriveste iarna nu va fi potrivit vara. Pe bicicleta nu vom putea purta ceea ce purtam la o masa. Oportunitatile implica bun simt, si conlucreaza cu alte principii in echilibru. Cineva poate urmari sanatatea in imbracaminte, si sa piarda gratia si frumusetea.
Cultura diferitelor tari joaca un rol in determinarea hainelor potrivite. In Orientul Mijlociu unde femeile sunt foarte ,mult acoperite, cu exceptia ochilor, cineva trebuie sa fie cu mare grija si respectuos. In alte tari oamenii se imbraca asa de elegant, incat blugii americani neglijenti si camasile in T adesea devin obiect de batjocura. Trebuie sa fim oameni cu judecata.
Ceea ce este potrivit pentru barbati nu este totdeauna potrivit pentru femei, chiar daca cultura o permite. Aceasta confuzie este la moda. Ca crestini avem nevoie sa pastram deosebirile de gen. Asa cum s-a aratat in capitolul 6, Scriptura ne invata cu claritate sa respectam deosebirile de gen in imbracaminte ca si in roluri, deoarece acestea sunt o parte din ordinea creatiunii. Deosebirile de gen sunt fundamentale pentru intelegerea a cine suntem si ce rol vrea Dumnezeu sa indeplinim. Nu trebuie sa ne permitem sa le eliminam.
"Este o tendinta crescanda de a avea femei cu infatisarea exterioara a celuilalt sex, dar Dumnezeu pronunta o sentinta. "Femeile sã se imbrace in chip cuviincios, cu rusine si sfialã" (1 Tim 2,9)... Dumnezeu a aratat ca trebuie sa fie o clara deosebire intre hainele unui barbat si cele ale unei femei, si a considerat aceasta de mare importanta, deoarece ne-a dat instructiuni explicite in acest sens; caci o imbracaminte purtata de ambele sexe poate crea confuzie si o mare crestere a nelegiuirilor" Test. vol I, p. 457-460).

PRINCIPIUL 8. Hainele crestinului trebuie sa fie potrivite si frumoase, cu stil si gratie. Hainele crestinului trebuie sa arate bine. Ele pot fi frumoase. Nu trebuie sa ne imbracam ca sa fim urati, si oamenii sa fie la distanta fata de noi. Aceasta ii va distanta si de Dumnezeu! Nimeni nu trebuie sa zica: "Nu mi-ar placea sa fiu crestin! Uite ce haine hidoase le porunceste Dumnezeu sa poarte!"
Neglijentii trebuie sa priveasca la cat de frumoasa a facut Dumnezeu lumea incat a umplut-o cu o varietate de culori. Lui Ii place ordinea si nu a putut crea un univers fara ordine in planuri si in miscare. Lui Ii place simplitatea, dar care o varietate de fructe, cereale si legume.
Frumusetea hainelor incepe cu stilul, nu cu moda. Unii oameni gresesc crezand ca moda inseamna stil. Nu este asa, desi aceasta patrunde pana la esenta societatii. Moda vine si trece, dar stilul ramane. Cineva a spus: "Capriciile sunt capcane! Moda este excitanta, trecatoare, capricioasa; stilul este stabil, permanent, consistent; un bun proiect este fara varsta." Moda este aproape sinonim cu temporar. Daca producatorii de moda ar imortaliza stilurile, ar ramane someri. Industria modei este strans legata de consum. Scopul ei este sa satisfaca fantezia momentului.
Pe de alta parte, hainele cu stil nu pot fi demodate. Ele sunt ca obiectele de arta. Ele spun ceva, ele au un scop. In timp ce nu putem scuza schimbarile modei, putem lauda stilul. Stilurile clasic sau traditional se pastreaza ani de zile si nu se demodeaza.

PRINCIPIUL 9. Formeaza-ti o garderoba potrivita pentru tine si pentru stilul tau. Primul pas in formarea unei garderobe practice si de bun gust este sa te hotarasti ce vrei sa porti. Majoritatea timpului ti-l petreci la birou? Sau ingrijind copii acasa? Muncesti din greu fizic?
Daca cel mai mult timp ti-l petreci cu copiii, nu ai nevoie de sase costume. Dar nici nu transpiri zi si noapte. Imbraca-te dragut chiar si pentru copii! Membrii familiei au placerea de a vedea pe parinti aratand bine chiar imprejurul casei (nu asa de mult ca atunci cand sunt plecati!... aceasta face si pe copii sa se simta importanti.
Cineva poate sa adopte o tinuta clasica pentru a evita capriciile modei. Pentru femei, garderoba de baza trebuie sa contina un costum cu fusta, o rochie, o imbracaminte de ocazie, o rochie de seara, un veston, o pereche de pantofi si o poseta care se potriveste. Daca gandim bine, costumul cu jacheta poate fi purtat peste alte articole. E mai bine sa cumparam ceva clasic de calitate adaptat pentru fiecare sezon.
Deci ce este esential? O garderoba de baza consta in linii simple, stil traditional si culori principale. Aceste culori de baza sunt: negru, maro, gri, bleumarin, bej. Culoarea si linia sunt vitale pentru a comunica prezenta si autoritatea. In anii 70, John T. Molloy a scris volumele clasice "Imbracamintea pentru succes" si "Imbracamintea femeii pentru cartea succeselor". Principiile de acum 20 de ani (chiar 30 – N.T.) sunt la fel de actuale si acum. Foarte multe din ele, daca nu chiar toate, se aplica hainelor crestine – calitatea clasica, simplitatea, etc.
De la cercetarile lui Molloy, studiile de culoare au intrat in voga in anii 80. Acestea ne pot ajuta sa alegem nuantele potrivite. Avantajul este ca nu avem nevoie sa pastram un mare numar de perechi de pantofi de exemplu. Este destul sa intram intr-un anumit sistem de culori.
Unele din aceste principii se aplica si la barbati. Barbatii pot incepe cu unul sau doua costume, care arata bine, la care se adauga doua camasi (albul este inca clasic), si alte doua camasi colorate (niciodata rosu sau roz). O jacheta sport de buna calitate si o pereche de pantaloni bine croiti completeaza totul foarte bine. Un trenci bej se pare ca a fost incercat ani de zile in ciuda studiului de culoare. Pantofi maro sau negri pot fi pastrati foarte bine. Importanta este cravata, care mai mult decat orice alt articol de vestimentatie determina viziunea oamenilor despre situatia, credibilitatea, personalitatea si abilitatile barbatului respectiv.
Imbracamintea pentru biserica depinde de tipul de activitate prestat la Biserica. La o femeie fusta trebuie sa fie destul de lunga, ca sa nu fie nevoie sa se traga de ea... deoarece tot nu se lungeste... Daca cineva este instructor la copii, hainele care se spala usor si care nu se sifoneaza, pot fi un ajutor pretios.
Principala functie a hainelor la Biserica nu este de a atrage atentia, ci de a favoriza inchinarea. "Toti trebuie sa fie curati, si ordonati in imbracaminte, si nu cu ornamente care nu sunt potrivite cu locul sfant. Nu trebuie sa fie nici o expunere pentru privirile altora caci aceasta ar incuraja lipsa de evlavie. Atentia oamenilor este adesea atrasa de unele articole de imbracaminte, si astfel se da loc la ganduri care nu ar trebui sa fie niciodata in inima inchinatorilor. Dumnezeu trebuie sa fie in centrul atentiei, sa fie obiectul inchinarii noastre; caci orice lucru care atrage atentia de la serviciul sfant si solemn este o ofensa la adresa Lui.
Observarea hainelor unui alt inchinator poate fi un obstacol in calea inchinarii noastre. Pe de alta parte, noi aratam respect fata de Dumnezeu prin purtarea celor mai bune haine, nu a celor mai atragatoare, iar acesta este un act real de inchinare.

PRINCIPIUL 10. Pentru copii, parintii vor alege haine potrivite cu varsta, confortabile, ingrijite, curate, simple, dar care arata bine. Principiile hainelor de copii sunt asemanatoare adultilor, cu putine exceptii. Alegeti haine confortabile, ingrijite curate, simple dar care arata bine. Incurajati copii sa-si formeze deprinderi de curatenie si ordine, deoarece aceste obiceiuri sunt mai dificil de dobandit mai tarziu.
In adolescenta, copiii vor sa imite pe adulti. De aceea aceste obiceiuri sa fie instalate cat mai devreme. Copiii sinceri vor sa poarte tocuri, sa foloseasca cosmetice, sau sa se imbrace dupa moda adultilor. Astfel ei imita pe parinti si aceasta poate fi o problema pentru dezvoltarea si moralitatea lor. Binecuvantat este copilul care poate ramane copil si sa se bucure de copilarie cat mai mult posibil.
David Elkind, in cartea "Copilul grabit" explica felul in care hainele pot influenta procesul maturizarii: "Trei sau patru generatii in urma, baietii prepuberi purtau pantaloni scurti pana cand incepeau sa se barbiereasca; o pereche de pantaloni lungi constituiau un veritabil rit al trecerii. Fetelor nu le era permis sa foloseasca cosmetice sau ciorapi lungi pana la adolescenta. In cazul ambelor sexe, hainele deosebeau pe copil. Aceasta semnala celor mari ca ei doreau sa fie tratati diferit, poate cu indulgenta; era usor pentru copii sa actioneze ca copii".
Astazi industria modei se adreseaza si copiilor. Chiar prescolarii au haine de adulti in miniatura. Producatorii de moda au creat o intreaga serie de costume asemanatoare adultilor, disponibile pentru copii. Societatea gandeste ca este ceva dragut. Totusi, hainele precoce induc comportari de adult. Impovarat la o varsta frageda cu elementele unei culturi adulte, copilul nu se poate retrage, ci dobandeste prea repede un comportament care este dincolo de anii lui.
Cand copiii se imbraca aidoma adultilor, ei sunt incurajati sa se poarte ca adultii, sa le imite actiunile. Este greu sa te comporti ca un barbat cand porti pantaloni scurti. Dar baietii cu pantaloni lungi pot sa mearga ca barbatii, si fetitele in pantaloni stramti pot sa se comporte ca femeile. Este din ce in ce mai greu astazi sa recunosti pe copii ca fiind cu adevarat copii si nu adulti in miniatura, deoarece hainele lor sunt ca si ale acestora."
Copiii au nevoie de asemenea sa invete valoarea banilor. Hainele cu eticheta de firma par a fi asa de importante pentru copii, incat ei nu pot intelege efortul financiar al unui buget de familie, limitat. Ei trebuie sa fie incurajati sa aprecieze hainele simple. Aceasta ii va ajuta sa devina persoane – nu victime ale presiunii sociale.

Podoabele interioare. Poate ca deja am vorbit prea mult despre amanunte, si tocmai ce este mai important am pierdut din vedere. Impodobirea interioara cu un spirit bland si linistit este de mare pret in ochii lui Dumnezeu (1 Petru 3,1-8). "Daca inima este transformata, aceasta se va observa in infatisarea exterioara. Daca Hristos este in noi, nadejdea slavei, vom descoperi atata farmec in El, incat sufletul va fi cucerit. El se va lipi de Hristos, va alege sa-L iubeasca, si in adorarea :ui, egoismul va fi uitat. Isus va fi preamarit, adorat iar egoismul lepadat sau umilit".Adesea se spune ca este mai important ce suntem decat ceea ce purtam. Dar in realitate le putem separa? Nu cumva noi exprimam ceea ce suntem prin ceea ce purtam? Da Dumnezeu atentie la ceea ce port eu? Daca ne da instructiuni in privinta aceasta atunci, cu siguranta El se preocupa cu aceste lucruri! "Dar daca imbracamintea este un lucru atat de mic din viata crestinului, de ce sa fim atat de meticulosi si sa nu ne concentram atentia asupra marilor chestiuni ale mantuirii si sa lasam deoparte aceste fleacuri?"
Cei ce gandesc astfel ignora interesul lui Dumnezeu in lucrurile mici. A fost un lucru destul de mic ceea ce Dumnezeu a cerut de la Adam si Eva: sa nu manance doar dintr-un singur pom (erau foarte multi ceilalti din care puteau manca!). Cand Naaman a venit la Ilie ca sa fie vindecat de lepra, el s-a suparat pentru ca i s-a cerut sa se scalde intr-un rau murdar, din locul acela. Un servitor a indraznit atunci sa-i spuna, un adevar valabil si astazi: "Domnul meu, daca profetul ti-ar fi cerut un lucru mai greu, nu l-ai fi facut?" (2 Regi 5,13). Daca ni s-ar fi cerut o mare suma de bani, un pelerinaj, sau altceva foarte dificil, am fi dispusi sa indeplinim. Dar aici ni se cere ceva foarte usor de facut.

Concluzie. A te imbraca pentru slava lui Dumnezeu nu este ceva foarte greu. Dar ni se cere bunavointa ca sa ne schimbam atitudinea. Avem nevoie sa fim binevoitori ca sa fim facuti binevoitori. El vrea ca noi sa purtam aurul Sau: "Te sfatuiesc sa cumperi de la Mine aur curatit prin foc, ca sa te imbogatesti; si haine albe, ca sa te imbraci cu ele si sa nu ti se vada rusinea goliciunii tale; si doctorie pentru ochi, ca sa-ti ungi ochii si sa vezi. " (Apoc 3,18). El vrea sa ne acopere, El vrea sa ne impodobeasca prin interior cu propria Lui frumusete si maretie. Dar bunavointa noastra este cea care da voie, sau nu, lui Dumnezeu sa lucreze.
"Apostolul prezinta impodobirea launtrica, in contrast cu cea exterioara, si ne spune care sunt valorile lui Dumnezeu. Exteriorul este coruptibil. Dar un spirit bland si linistit, dezvoltarea unui caracter echilibrat, niciodata nu ne vor face de rusine. Exista o impodobire nepieritoare. In ochii Celui care a creat tot ce este frumos, valoros, si bun, acest lucru este declarat a fi de mare pret Intr-o zi, Isus va sta langa acele porti de margaritar si ii va chema pe ai Sai. Ce va spune? "Bine, rob bun si credincios; ai fost credincios in putine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intra in bucuria Stapanului tau!” (Mat. 25,21). Sa fim binevoitori in a urma pe Isus in aceste lucruri putine si mici cum sunt imbracamintea si podoabele, care spun lumii intregi ca noi traim pentru a proslavi pe Dumnezeu si nu pe noi insine.