- Efeseni 4:17 Iată dar ce vă spun şi mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiţi cum trăiesc păgânii, în deşertăciunea gândurilor lor,
- Efeseni 4:18 având mintea întunecată, fiind străini de viaţa lui Dumnezeu, din pricina neştiinţei în care se află în urma împietririi inimii lor.
- Efeseni 4:19 Ei şi-au pierdut orice pic de simţire, s-au dedat la desfrânare şi săvârşesc cu lăcomie orice fel de necurăţie.
- Efeseni 4:20 Dar voi n-aţi învăţat aşa pe Hristos;
- Efeseni 4:21 dacă, cel puţin, L-aţi ascultat şi dacă, potrivit adevărului care este în Isus, aţi fost învăţaţi
- Efeseni 4:22 cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare
- Efeseni 4:23 şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre
- Efeseni 4:24 şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.
- Efeseni 4:25 De aceea, lăsaţi-vă de minciună: „Fiecare dintre voi să spună aproapelui său adevărul”, pentru că suntem mădulare unii altora.
- Efeseni 4:26 „Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi.” Să n-apună soarele peste mânia voastră
- Efeseni 4:27 şi să nu daţi prilej diavolului.
- Efeseni 4:28 Cine fura să nu mai fure, ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit.
- Efeseni 4:29 Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură, ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie ca să dea har celor ce-l aud.
- Efeseni 4:30 Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.
- Efeseni 4:31 Orice amărăciune, orice iuţime, orice mânie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru.
- Efeseni 4:32 Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.
- Efeseni 5:1 Urmaţi dar pilda lui Dumnezeu ca nişte copii preaiubiţi.
- Efeseni 5:2 Trăiţi în dragoste, după cum şi Hristos ne-a iubit şi S-a dat pe Sine pentru noi „ca un prinos şi ca o jertfă de bun miros” lui Dumnezeu.
- Efeseni 5:3 Curvia sau orice altfel de necurăţie, sau lăcomia de avere nici să nu fie pomenite între voi, aşa cum se cuvine unor sfinţi.
- Efeseni 5:4 Să nu se audă nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, care nu sunt cuviincioase, ci mai degrabă cuvinte de mulţumire.
- Efeseni 5:5 Căci ştiţi bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, n-are parte de moştenire în Împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu.
- Efeseni 5:6 Nimeni să nu vă înşele cu vorbe deşarte, căci din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste oamenii neascultători.
- Efeseni 5:7 Să nu vă întovărăşiţi dar deloc cu ei.
- Efeseni 5:8 Odinioară eraţi întuneric, dar acum sunteţi lumină în Domnul. Umblaţi deci ca nişte copii ai luminii.
- Efeseni 5:9 Căci roada luminii stă în orice bunătate, în neprihănire şi în adevăr.
- Efeseni 5:10 Cercetaţi ce este plăcut înaintea Domnului
- Efeseni 5:11 şi nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunericului, ba încă mai degrabă osândiţi-le.
- Efeseni 5:12 Căci e ruşine numai să spunem ce fac ei în ascuns.
- Efeseni 5:13 Dar toate aceste lucruri, când sunt osândite de lumină, sunt date la iveală; pentru că ceea ce scoate totul la iveală este lumina.
- Efeseni 5:14 De aceea zice: „Deşteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morţi, şi Hristos te va lumina.”
- Efeseni 5:15 Luaţi seama deci să umblaţi cu băgare de seamă, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi.
- Efeseni 5:16 Răscumpăraţi vremea, căci zilele sunt rele.
- Efeseni 5:17 De aceea nu fiţi nepricepuţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului.
- Efeseni 5:18 Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh.
- Efeseni 5:19 Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti şi cântaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului.
- Efeseni 5:20 Mulţumiţi totdeauna lui Dumnezeu Tatăl pentru toate lucrurile în Numele Domnului nostru Isus Hristos.
- Efeseni 5:21 Supuneţi-vă unii altora în frica lui Hristos.
- Efeseni 5:22 Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca Domnului,
- Efeseni 5:23 căci bărbatul este capul nevestei, după cum şi Hristos este capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului.
- Efeseni 5:24 Şi, după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile.
- Efeseni 5:25 Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea,
- Efeseni 5:26 ca s-o sfinţească, după ce a curăţit-o prin botezul cu apă prin Cuvânt,
- Efeseni 5:27 ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără prihană.
- Efeseni 5:28 Tot aşa trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine îşi iubeşte nevasta se iubeşte pe sine însuşi.
- Efeseni 5:29 Căci nimeni nu şi-a urât vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica;
- Efeseni 5:30 pentru că noi suntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui şi os din oasele Lui.
- Efeseni 5:31 „De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevastă-sa, şi cei doi vor fi un singur trup.”
- Efeseni 5:32 Taina aceasta este mare (vorbesc despre Hristos şi despre Biserică).
- Efeseni 5:33 Încolo, fiecare din voi să-şi iubească nevasta ca pe sine; şi nevasta să se teamă de bărbat.
- Efeseni 6:1 Copii, ascultaţi în Domnul de părinţii voştri, căci este drept.
- Efeseni 6:2 „Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta” – este cea dintâi poruncă însoţită de o făgăduinţă –
- Efeseni 6:3 „ca să fii fericit şi să trăieşti multă vreme pe pământ.”
- Efeseni 6:4 Şi voi, părinţilor, nu întărâtaţi la mânie pe copiii voştri, ci creşteţi-i în mustrarea şi învăţătura Domnului.
- Efeseni 6:5 Robilor, ascultaţi de stăpânii voştri pământeşti cu frică şi cutremur, în curăţie de inimă, ca de Hristos.
- Efeseni 6:6 Slujiţi-le nu numai când sunteţi sub ochii lor, ca şi cum aţi vrea să plăceţi oamenilor, ci ca nişte robi ai lui Hristos, care fac din inimă voia lui Dumnezeu.
- Efeseni 6:7 Slujiţi-le cu bucurie, ca Domnului, iar nu oamenilor,
- Efeseni 6:8 căci ştiţi că fiecare, fie rob, fie slobod, va primi răsplată de la Domnul, după binele pe care-l va fi făcut.
- Efeseni 6:9 Şi voi, stăpânilor, purtaţi-vă la fel cu ei; feriţi-vă de ameninţări, ca unii care ştiţi că Stăpânul lor şi al vostru este în cer şi că înaintea Lui nu se are în vedere faţa omului.
Misterul trăirii creştine practice
Autor:
Costel Ghioancă
|
Album:
fara album
|
Tematica:
Consolidare spirituală
Resursa adaugata de costelghioanca in 08/11/2013
Resursa adaugata de costelghioanca in 08/11/2013
Referințe
MISTERUL TRĂIRII CREŞTINE PRACTICE
Text principal: Efeseni 4:17-6:9
I. ASPECTE INTRODUCTIVE
Este foarte ușor să fii creștin la nivel declarativ, însă adevăratul creștin se manifestă și la nivel practic. El trăiește cu totul altfel decât cei din jurul său:
· 2:10 – ați fost „…zidiți în Hristos pentru fapte bune…” Mântuirea nu îl plasează pe creștin într-un „șomaj spiritual”, ci în sfera faptelor bune pregătite de Dumnezeu.
· 4:20 – „…dar voi n-ați învățat așa pe Hristos…” Există un model practic de trăire creștină: cel al Domnului Isus Hristos.
· Iacov 2:17 – „Tot așa și credința, dacă n-are fapte, este moartă în ea însăși.”
Concluzie: trăirea creștină practică reflectă realitatea credinței noastre.
II. TRĂIREA CREȘTINĂ ÎN VIAȚA LĂUNTRICĂ (DUHOVNICEASCĂ)
Orice credincios trăiește la nivel lăuntric (ascuns) și la nivel public (vizibil); în ambele dimensiuni se cere o trăire creștină practică.
Viața lăuntrică se referă la relația directă dintre creștin și Dumnezeu prin intermediul celei de-a treia Persoană din Sfânta Treime, Duhul Sfânt.
În Efeseni sunt amintite 2 aspecte referitoare la trăirea practică a credinciosului în viața sa lăuntrică:
1. Nu întristați pe Duhul Sfânt
· 4:30 – „Să nu întristați pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu prin care ați fost pecetluiți pentru ziua răscumpărării” (vezi și 1:13-14).
La ce se referă acest verset? Observăm că apare verbul „lupeo” la prezent activ = a întrista, a îndurera. Deci versetul are în vedere o anumita stare (acțiune continuă) de care trebuie să ne ferim.
Pe de altă parte, în textul grecesc, versetul 4:30 este introdus prin conjuncția „și” (kai) ceea ce indică o legătură strânsă cu versetul anterior, 4:29. De fapt, atât 4:29 (versetul precedent) cât și 4:31 (versetul următor) se ocupă de aspectul vorbirii.
Concluzie: deși este vorba despre o exemplificare (nefiind vorba doar despre un singur păcat), vorbirea stricată îl întristează pe Duhul Sfânt. Sigur și alte păcate îl întristează (îndurerează) pe Duhul Sfânt.
2. Fiți plini de Duh
· 5:18 – „Nu vă îmbătați de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiți plini de Duh.”
Versetul se referă la problema controlului: gândirea și comportamentul nostru trebuie să se afle sub controlul Duhului Sfânt.
„Botezul cu Duhul Sfânt înseamnă că aparțin trupului lui Hristos, umplerea cu Duhul Sfânt înseamnă că trupului meu aparține lui Hristos.” (Warren Wiersbe)
Concluzie: orice credincios trebuie să vegheze permanent la relația cu Duhul Sfânt, la umplerea cu Duhul și nu întristarea Lui.
Cum ne putem umple de Duhul Sfânt (ajunge sub controlul Duhului)?
· Rugăciunea (3:16) – „îL rog să vă facă… să vă întăriți în putere prin Duhul în omul dinlăuntru…”
· Scriptura (4:15; 4:21) – „…credincioși adevărului să creștem în toate privințele…”; „…potrivit adevărului care este în Isus…”
III. TRĂIREA CREȘTINĂ ÎN VIAȚA PUBLICĂ (VIZIBILĂ)
Observație importantă: cele 2 dimensiuni de trăire ale creștinului (cea lăuntrică și cea publică) nu sunt separate una de cealaltă. De fapt, trăirea duhovnicească lăuntrică se reflectă într-o trăire duhovnicească în public.
Prima realitate (nu întristați pe Duhul …dimpotrivă…fiți plini de Duh) se reflectă în ce-a de-a doua realitate (cea a vieții vizibile) astfel:
1. În vorbire
Vorbirea stricată, păcătoasă (4:29; 4:31; 5:4) aduce întristarea Duhului.
Creștinul plin de Duh are o vorbire aleasă (laudativă) – 5:19.
2. În atitudinea de mulțumire
5:20 – „…mulțumiți întotdeauna lui Dumnezeu pentru toate lucrurile…” Deci este vorba despre o atitudine de mulțumire permanentă și atotcuprinzătoare.
3. În sfera supunerii (smereniei)
5:21 – „…supuneți-vă unii altora în frica lui Hristos…”
Când suntem plini de Duhul avem suflete smerite și nu căutăm să ne dominăm în mod păcătos unul pe altul.
Exemplificarea supunerii:
a) Între soție și soț (5:2; 5:25)
b) Între copii și părinți (6:1; 6:4)
c) Între robi și stăpâni (6:5; 6:9)
Observație: chiar dacă supunerea primului grup (soții, copii, robi) nu este identică cu supunerea celui de-al doilea grup (soți, părinți, stăpâni) putem vorbi despre o supunere reciprocă deoarece în niciunul din cazuri textul nu lasă loc pentru abuzuri și dominare păcătoasă.
4. În curăție morală
4:25 – minciuna;
4:28 – furtul;
5:3 – curvia;
5:4 – lăcomia de avere
5. În control asupra pornirilor firești
4:26 – „…mâniați-vă și nu păcătuiți..”
De vreme ce se spune să nu păcătuim nu este vorba despre o mânie păcătoasă ci despre o indignare (mânie) față de păcat. Sensul ar fi: când vă indignați față de păcat, de nedreptăți etc. să nu păcătuiți! Tocmai din acest motiv se spune „să nu apună soarele peste mânia voastră” – adică nu lăsați lucrurile nerezolvate, păcatul care a generat mânia trebuie confruntat tocmai pentru a nu ajunge tu însuți în situația de a păcătui.
4:31 – amărăciunea, iuțimea, mânia (aici e vorba despre mânie păcătoasă, izbucnire a firii, lipsă de control) și strigarea trebuie să dispară din viața creștinului plin de Duhul Sfânt.
4:32 – în schimb, sentimentele pe care ar trebui să le manifeste creștinul sunt cele de iubire și de iertare.
6. Într-o veghere continuă
5:6 – „..nu vă lăsați înșelați…”
5:7 – „…nu vă întovărășiți cu oamenii neascultători…”
5:10,11 – „…cercetați ce este plăcut…”
5:15,16 – „…răscumpărați vremea…”
IV. CONCLUZII FINALE
1. A trăi viața de credință la modul practic înseamnă să ne întărim (fortificăm) în omul dinlăuntru, trăind plini de Duhul Sfânt și nu întristându-L pe Acesta.
2. Plinătatea Duhului Sfânt se reflectă în viața publică (vizibilă):
- În vorbire care-l laudă pe Dumnezeu;
- În atitudine permanentă de mulțumire și recunoștință;
- În supunere reciprocă;
- În curăție morală;
- În control asupra pornirilor firești;
- În veghere continuă.
- În luptele spirituale (lecția de data viitoare)
3. Trăirea creștină practică înseamnă de fapt dezbrăcarea de omul cel vechi și îmbrăcarea cu omul cel nou: 4:22-24.
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Vizualizări: 2470
- Descărcări: 2
- Export PDF: 5
- Gramatical corect
- Cu diacritice
- Conținut incomplet
Opțiuni
Romani 1:4 iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,