Matei 27:
51. Și îndată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat,
52. mormintele s-au deschis, și multe trupuri ale sfinților care muriseră au înviat.
53. Ei au ieșit din morminte, după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate și s-au arătat multora.
În textul de față avem o descriere a efectelor terestre ca urmare a unei bătălii cosmice. Dincolo de experiența terifiantă trăită de cei care au asistat la moartea lui Hristos, iar sutașul și cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ și cele întâmplate, s-au înfricoșat foarte tare, dincolo de aceste lucruri care și pe noi ne-ar fi înfricoșat dacă eram acolo, trebuie să vedem dimensiunea bătăliei care s-a dat în cer și a cărei urmări s-au simțit pe pământ, între cei muritori.
Haideți să mergem mai adânc în textele Biblice și vom descoperi că a fost o perioadă când Satana avea acces în împărăția cerurilor, în prezența lui Dumnezeu, ascultați ce scrie în începutul cărții Iov:
6. Fiii lui Dumnezeu au venit într-o zi de s-au înfăţişat înaintea Domnului. Şi a venit şi Satana în mijlocul lor.
7. Domnul a zis Satanei: "De unde vii?" Şi Satana a răspuns Domnului: "De la cutreierarea pământului şi de la plimbarea pe care am făcut-o pe el." (Iov cap.1)
Acest acces al Stanei (care în traducere înseamnă acuzatorul) în prezența lui Dumnezeu s-a tradus prin arătarea cu degetul către creația lui Dumnezeu datorită căderii acesteia în păcat.
În grădina Edenului, în momentul creării omului, Dumnezeu i-a dat drept de stăpânire peste întreg pământul,
26. Apoi Dumnezeu a zis: "Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ."
27. Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut.
28. Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis: "Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ." (Genesa cap.1)
însă acest drept de stăpânire a fost pierdut în detrimentul Satanei când omul a ales să nu asculte de porunca lui Dumnezeu; libertatea omului de a alege ascultarea sau neascultarea, i-a adus captivitatea într-un pământ blestemat din care își câstigă existența prin sudoare. Faptul că Satan este cel care stăpânește peste pământ, a fost exprimat în nenumărate rânduri de către Hristos, El numind-ul pe Satan – stăpânitorul lumii acesteia. Dumnezeu este făcătorul și proprietarul acestui pământ conform 1 Corinteni 10:28 al Domnului este pământul și tot ce cuprinde el, și a multor alte versete asemenea, însă peste proprietatea Lui a intrat în mod abuziv Satan pentru că omul i-a deschis ușa.
Dar a existat un punct de turnură în istoria universului și a umanității când lucrurile au fost schimbate și a început războiul împotriva celui rău; cei din vechime așteptau cu ardoare restabilirea domniei lui Dumnezeu. Punctul de turnură este moartea și învierea Fiului lui Dumnezeu care a declanșat războiul în ceruri; descrierea lui o găsim în cartea Apocalipsa cap. 12
7. Şi în cer s-a făcut un război. Mihail şi îngerii lui s-au luptat cu balaurul. Şi balaurul cu îngerii lui s-au luptat şi ei,
8. dar n-au putut birui; şi locul lor nu li s-a mai găsit în cer.
9. Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit diavolul şi Satana, acela care înşală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui.
10. Şi am auzit în cer un glas tare, care zicea: "Acum a venit mântuirea, puterea şi împărăţia Dumnezeului nostru şi stăpânirea Hristosului Lui; pentru că pârâşul fraţilor noştri, care zi şi noaptea îi pâra înaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat jos.
11. Ei l-au biruit prin sângele Mielului şi prin cuvântul mărturisirii lor, şi nu şi-au iubit viaţa chiar până la moarte.
12. De aceea, bucuraţi-vă, ceruri şi voi care locuiţi în ceruri! Vai de voi, pământ şi mare! Căci diavolul s-a coborât la voi cuprins de o mânie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme."
Acest război s-a dat în împărăția cerurilor de către oștile de îngeri conduse de arhanghelul Mihail, iar Fiului de Împărat a coborât în locuința morților și trupurile sfinților au înviat. Probabil în termeni pământești acest război a durat trei zile iar victoria a fost proclamată prin învierea Fiului.
Astfel din cer a fost înlăturat orice rău, iar Dumnezeu și-a lăsat adânc amprenta în acest pământ prin sângele Fiului Său scurs pe o cruce. Dar prin acest sânge s-a deschis o poartă către cerul care de acum înainte era lipsit de orice este rău și murdar. Bătălia cea mai mare a fost câștigată dar războiul încă nu este gata, a mai rămas de eliberat un singur teritoriu și acela este pământul. Dacă stăm să privim dimensiunea pământului comparativ cu imensitatea cerului ne dăm seama cât de puțin a mai rămas de eliberat și ne dăm seama de partea cui va fi victoria. Este interesant modul în care oamenii sunt capabili să își dea seama pe timp de război că dacă a fost cucerit un întreg continent și a mai rămas necucerit un oraș, omul își dă seama care va fi deznodământul final al războiului. Dar mulți nu sunt capabili să vadă războiul cosmic desfăsurat la nivel spiritual care este foarte aproape de deznodământul final, și anume domnia veșnică a Fiului ce și-a dat viața pentru cei mulți.