Textul din Evanghelia după Ioan cap. 3, scoate în evidență discuția dintre doi învățători: un învățător „de jos” și unul „venit de la Dumnezeu”. Ne așteptam ca Nicodim să pună câteva întrebări cu privire la lucrurile „de sus” pe care nu le știa... Numai că el nu era interesat să pună întrebări privitor la ce „nu știa”, ci a dorit să spună „ce știa”: „Știm că ești un învățător venit de la Dumnezeu”

Este ceva specific învățătorilor, deoarece ei vor să fie remarcați nu cu cea ce nu știu, ci cu „cea ce știu.” Este dezamăgire când ești căutat de cineva pe timp de noapte în scopul de a te informa „cine ești și de unde vii”. Totuș, este posibil ca Nicodim să nu fi avut liniște în sufletul său, până nu și-a mărturisit propria convingere.

Învățătorul „venit de sus” trece peste această „informație” și folosește prilejul pentru ai spune:

„Dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu” (Ioan 3/3b)

Dar și învățătorii trebuie să se nască din nou? Da, și încă primii pentru a se da pildă și altora. Însă Nicodim n-a înțeles în ce constă această „naștere”, deoarece el era un om firesc. Așa că Pavel scrie corintenilor: „Dar omul firesc nu primește  lucrurile Duhului lui Dumnezeu, deoarece  pentru el sunt o nebunie, pentru că trebuie judecate duhovnicește”(1 Cor. 2/14)

În aceste condiții Domnul Isus vine cu explicații suplimentare:

„... dacă nu se naște cineva din apă și din Duh, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu”. (v. 5b)

Dar în mod sigur nici cu aceste mici detalii, învățătorul Nicodim n-a înțeles în ce constă „nașterea din nou”.

Și-n vremea de astăzi sunt învățători (predicatori) care i-am auzit de „N” ori spunând când explică acest text: „Trebuie să te botez în apă și să ceri să fii botezat cu Duhul Sfânt... ” Foarte simplu, nu (?)

Ce înseamnă „naștere din nou”?

Nașterea biologică are ca rezultat o nouă ființă. Tot astfel, nașterea spirituală are ca rezultat o nouă făptură. (2Cor. 5/17) Făptura nou-născut va începe o viață nouă (conf. Rom. 6/4) având o minte înnoită (Efes. 4/23), mergând pe Calea cea nouă și vie (Evrei 10/20) dorind „laptele duhovnicesc și curat” ce constă într-o învățătură nouă (Fapte 17/19) Totul: NOU. Este înnoirea făcută de Duhul Sfânt. ( Tit 3/5 ), deoarece El face toate lucrurile noi, cele vechi s-au dus” - dar trebuie să fie și voința ta. Așadar: nașterea din nou înseamnă: O viață spirituală luată de la „0” - adică un început nou...

(L-am întrebat pe un bătrân care estimam că are 80 de ani: Câți ani aveți? „30 de ani” a fost răspunsul lui... Am crezut că face o glumă, dar m-a lămurit: „N-am mai pus în calcul anii trăiți fără Dumnezeu, ci doar cei în care am trăit o „viață nouă, după ce m-am născut din nou”.)

Așa că studiul de față răspunde la trei întrebări:

1) Care sunt factorii ce favorizează nașterea din nou?

2) Cum se manifestă nașterea din nou și care sunt dovezile ei?

3) De ce este necesară nașterea din nou?

Nașterea din apă.

În discuția cu samariteanca, Domnul Isus i-a vorbit de apa ce potolește setea pentru veșnicie: „Dar oricine va bea din apa  pe care i-o voi da Eu în veac nu-i va fi sete, ba încă apa pe care i-o voi da Eu se va preface într-un izvor ce va avea ca finalitate viața veșnică.”

Femeia i-a zis: „Doamne dă-mi această apă”

Așadar, „apa” este un simbol pentru Cuvântul lui Dumnezeu ce desfășoară un adevărat proces de transformare în viața omului, și este singura sursă autorizată ce garantează mântuirea. Iacov 1/21: „Primiți cu blândețe Cuvântul sădit în voi care vă poate mântui sufletele”

Deci: Nașterea din nou nu este rezultatul abilităților, a destoiniciei, sau înțelepciunii noastre. Nu.

Iacov 1/18: El de buna voii Lui ne-a născut prin Cuvântul Adevărului ca să fim pârga făpturii Lui” Aceasta înseamnă că ne-am născut, independent de voința noastră. Noi doar am primit sămânța în urma ascultării.

Cea mai bună explicație privitor la modul cum s-a realizat „nașterea” fiecăruia din noi  și care a fost contribuția  noastră, o găsim în 1Petru 1/22: „Deci ca unii care prin ascultarea de adevăr v-ați curățit sufletele prin Duhul, ați fost născuți din nou dintr-o sămânță care nu poate putrezi, prin Cuvântul lui Dumnezeu care este viu și lucrător”.

Nașterea din Duh.  

Cuvântul este ineficient fără intervenția Duhului Sfânt. Rolul Duhului Sfânt este de a dovedi lumea vinovată în ce privește păcatul. (Ioan 16/8). Din dragoste pentru omul păcătos și pentru că ne vrea cu gelozie pentru Sine. (Iacov 4/5) El se poziționează la „ușă” și bate prin intermediul Cuvântului (Apoc. 3/20). Este important de reținut că nu se abuzează de libertatea fiecăruia... Însuși Domnul Isus a  spus: „Dacă voiește cineva să vină după Mine.” Dar dacă cineva are „urechi de auzit” și  „deschide” se poate spune ca și în cazul lui Zacheu:

„Mântuirea a intrat în casa ta.” În aceste împrejurări „casa” intră într-un proces de „înnoire”

Repet: Nu destoinicia noastră, ci înnoirea lucrată de Duhul Sfânt.

„El ne-a  mântuit nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci prin spălarea nașterii din nou și prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt.” (Tit 3/5)

Însă, în acest proces este vital voința omului. Ștefan le-a spus evreilor: „Voi totdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt. Dar dacă este voință proprie, omul contribuie la această înnoire.

Pavel scrie efesenilor: „Cu privire la felul vostru de viață din trecut, să vă dezbrăcați de omul cel vechi, și să vă înnoiți în duhul minții voastre, și să vă „îmbrăcați în omul cel nou... (Efes 4/22,23, 24)

Numai că omul nu poate deveni „nou” într-o singură zi. Înnoirea este un proces care se desfășoară în timp și nu ceva spontan sau ceva care se poate realiza în 24/h. Așa că apostolul scrie corintenilor:

„Chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuși omul nostru din lăuntru se innoiește din zi în zi. (1Cor 4/16)

Respectând acest itinerar omul devine o făptură nouă în Hristos. Cele vechi s-au dus, iată că toate lucrurile s-au făcut noi. ( 2 Cor 5/17) Cum?

a)  - prin voința omului

b) -  sub îndrumarea Cuvântului care este viu și lucrător

c) -  lucrare realizată de Duhul Sfânt

Așa că putem spune că în acest mod ne-am născut din nou și am devenit copii a lui Dumnezeu.

Și dacă suntem „copii” avem garanția că vom fi și moștenitori prin Dumnezeu. (Gal. 4/7)

 Copii născuți, nu din sânge - adică nu este ceva ereditar. Nu din voia firii lor - nu a fost inițiativa firii pământești, ci dimpotrivă s-a trecut peste voința ei. Nu din voia unui om - nu a fost impunerea cuiva.

Ci din Dumnezeu... (Ioan 1/12,13)

 Care sunt dovezile nașterii din apă și Duh?

Este necesar o dovadă a nașterii din apă și Duh? Cu siguranță că este nevoie de ea. Trebuie să-mi confirme cineva? Nu este necesar o confirmare, dar când se naște un prunc, cei din jur nu sunt în necunoștință, deoarece este ceva vizibil. Tu trebuie să fii  conștient de această realitate prin faptul  firea păcătoasă nu mai stăpânește în trupul nostru muritor (Conf, Rom. 6/12) deoarece controlul a fost luat de Duhul Sfânt ce a produs  modificare (schimbare)  genetic, cu o fire dumnezeiască ce te determină să fugi de stricăciunea ce este în lume prin pofte, aceasta trebuie să știi că numai Duhul Sfânt o poate face: „El ne-a dat făgăduințele Lui nespus de mari și scumpe ca prin ele să ne facem părtași firii dumnezeiești, fugind de stricăciunea care este în lume prin pofte.” (1Petru 1/4) „Mlădiță nobilă” atașată în Viță, ce produce struguri buni.

Așadar „omul nou”:

a) Are o inimă nouă și ca atare slujește într-un duh nou. (Rom. 7/6)

b) Merge pe Calea cea nouă și vie. (Evrei 10/20)

c) Nu continuă să păcătuiască. (1Ioan 3/9)

d) Dorește laptele duhovnicesc. (1Petru 2/2)

e) Trăiește în neprihănire. (1Ioan 2/29)

f) Biruiește prin credință. (1Ioan 5/4)

De ce este necesară nașterea din nou?

Dumnezeu a făgăduit că va face un Cer nou și un Pământ nou (Apoc. 21/1) și mai mult decât atât, El a promis că va face toate lucrurile noi. (Vers. 5)

Pentru un cer nou și un pământ nou este nevoie doar de oameni noi.

Tu și eu trebuie să fim unul din ei.

Un om nou...