https: //moldovacrestina. md/rolul-femeii-casatorie-biserica/

Cum se potrivește rolul femeii în familie și în biserică?

Despre rolul femeii cel mai mult este scris în epistolele Noului Testament și aproape toate aceste epistole au fost scrise cu scopul de a pune în rânduială viețile bisericilor din diferite orașe. Astfel, în Epistola către Efeseni apostolul Pavel le-a scris creștinilor din acel oraș cum să se poarte în biserică. În primele capitole autorul insistă pe aspectele teologice care țin de unitatea în biserică și apoi în partea a doua scrie despre cele practice și face referință și la rolul femeii astfel:

    Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca Domnului; căci bărbatul este capul nevestei, după cum şi Hristos este Capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului. Şi după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile. (Efeseni 5: 22-24) 

Apoi, după ce trece în revistă și rolul bărbatului, mai adaugă pentru femei că trebuie să se teamă de bărbații lor (Efeseni 5: 33), adică să se poarte cu tot respectul față de ei și să le fie frică să-i supere.

În Epistola I către Timotei apostolul Pavel vorbește mult despre rolul femeii. În capitolul 2 scrie astfel:

    Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu ruşine şi sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe, ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase. Femeia să înveţe în tăcere, cu toată supunerea. Femeii nu-i dau voie să înveţe pe alţii, nici să se ridice mai presus de bărbat, ci să stea în tăcere. Căci întâi a fost întocmit Adam, şi apoi Eva. Şi nu Adam a fost amăgit; ci femeia, fiind amăgită, s-a făcut vinovată de călcarea poruncii. Totuşi ea va fi mântuită prin naşterea de fii, dacă stăruie cu smerenie în credinţă, în dragoste şi în sfinţenie. (1 Timotei 2: 9-15) 

Aici vorbește în același timp și despre rolul în biserică și despre cel din familie. Un rol important în Biserică este rugăciunea și aceasta ține nu doar de femei, ci de toți creștinii, dar pentru că întrebarea aici a fost cu privire la rolul femeii, vreau să atrag atenție la acest aspect important. Numai că îndeplinirea bună a acestui rol cere și o atitudine creștinească evlavioasă în toate. Se mai cere să aibă o atitudine de smerenie care este o podoabă pentru toți creștinii și aceasta trebuie să se manifeste acasă, în familie, în relația cu soțul și tot așa să fie și la biserică.

O slujire pe care au avut-o și femeile în biserici a fost diaconia. Ca o femeie să se poată califica la o astfel de slujbă era important să aibă următoarele calități:

    Femeile, de asemenea, trebuie să fie cinstite, neclevetitoare, cumpătate, credincioase în toate lucrurile. (1 Timotei 3: 11) 

În capitolul 5 al aceleiași epistole I către Timotei, apostolul Pavel scrie mult și despre văduve și zice că dacă au rămas singure, să-și pună nădejdea în Dumnezeu și să stăruie zi și noapte în cereri și rugăciuni. În Biserică atunci exista o listă a văduvelor de care se îngrijea biserica. Acestea erau doar acelea care și-au îndeplinit bine rolul și în familie și în biserică și iată care era cerința față de ele ca să poată fi înscrise în această listă:

    să n-aibă mai puțin de 60 de ani (pentru că până atunci se poate întreține și singură)

    să nu fi avut decât un singur bărbat

    să fie cunoscută pentru faptele ei bune (și în familie și în biserică și în lume)

    să fi crescut copii

    să fi fost primitoare de oaspeți (și aceasta este o slujbă importantă în biserica lui Hristos și în slujba Evangheliei)

    să fi spălat picioarele sfinților (adică să fi fost gata să facă orice slujbă pentru sfinți când era nevoie, să fi fost gata la orice slujbă)

    să fi ajutat pe cei nenorociți (și din biserică și din lume și când au fost organizate lucrări de binefacere în biserică)

    să fi dat ajutor la orice faptă bună (când este nevoie în biserică și când face păstorul apelul)

Mai spune în capitolul 5 că dacă văduvele tinere (dar este valabil și pentru femeile căsătorite) se deprind să umble fără nici o treabă din casă în casă (sau stau tot fără nici o treabă pe Skype, telefon sau rețele de socializare) și dacă sunt leneșe, limbute și iscoditoare, atunci dau prilej de ocară protivnicului și astfel distrug lucrarea bisericii. Deci, dacă nu se îngrijesc bine de familiile lor, atunci aduc daune lucrării bisericii.  

Un alt rol important pe care îl au femeile în Biserică este să-și învețe bine copiii și nepoții din Sfintele Scripturi. Despre Timotei apostolul Pavel a scris că din pruncie a fost învățat din Sfintele Scripturi și aceasta au făcut-o mama lui Eunice și bunica Lois. În felul acesta ele au slujit bisericii, pentru că au pregătit un slujitor binecuvântat și credincios. Ele au lucrat la formarea caracterului lui Timotei încă din pruncie prin învățătura și modelele pe care i le-au oferit.

Este trist să vezi azi tot mai des cum după ce nasc copiii, femeile încetează și ele să vină la serviciile divine ale bisericii și nici pe copii nu-i aduc. În felul acesta le formează copiilor încă din primii ani ai vieții deprinderea să disprețuiască biserica. Ele spun că le vine greu să vină cu copiii și să stea la serviciile divine. Dar oare în alte vremuri a fost mai ușor? Au avut atunci femeile toate comoditățile sau mai multe comodități decât avem noi azi?

Priscila a fost o femeie model. Împreună cu soțul ei Acuila a fost gata întotdeauna să facă lucrarea, să-și schimbe locul unde a fost nevoie. Casa lor a fost locul unde s-a adunat biserica și chiar s-au plantat biserici. Ea și-a îndeplinit bine rolul în familie și împreună cu soțul ei au adus multă contribuție la înaintarea Evangheliei. Apostolul Pavel a vorbit cu foarte mult respect despre acest cuplu și atunci când Apolo a venit la Efes, Priscila și cu Acuila au arătat ospitalitate față de el, le-au invitat la ei acasă și acolo l-au învățat mai cu de-amănuntul din Cuvântul lui Dumnezeu.

Capitolul 14 al Epistolei I către Corinteni arată foarte bine că dacă o femeie refuză să-și îndeplinească rolul ei în familie și să-i fie supusă soțului său, atunci ea nu mai poate să îndeplinească bine nici un rol în biserică și va aduce doar tulburare și întristare.

Lucrarea întregii biserici este să ducem Evanghelia la cei pierduți și să-i câștigăm pentru viața veșnică în Împărăția lui Dumnezeu. Dacă ne facem bine rolul în familiile noastre vom avea succes în aceasta. De aceea, în Epistola I apostolul Petru a scris:

    Tot astfel, nevestelor, fiţi supuse şi voi bărbaţilor voştri; pentru ca, dacă unii nu ascultă Cuvântul, să fie câştigaţi fără cuvânt, prin purtarea nevestelor lor, când vă vor vedea felul vostru de trai: curat şi în temere. Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor, ci să fie omul ascuns al inimii, în curăţia nepieritoare a unui duh blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu. Astfel se împodobeau odinioară sfintele femei, care nădăjduiau în Dumnezeu şi erau supuse bărbaţilor lor; ca Sara, care asculta pe Avraam şi-l numea „domnul ei”. Fiicele ei v-aţi făcut voi, dacă faceţi binele fără să vă temeţi de ceva. (1 Petru 3: 1-6)

Doresc să le recomand tuturor femeilor care vor să-și cunoască și să-și îndeplinească bine rolul în familie și în biserică să studieze cursul „Căsătorie fără regrete” de Kay Arthur.

Dumnezeu să ne ajute și pe noi, bărbații, să ne facem bine rolul nostru în familie și în biserică și să apreciem și să încurajăm pe soțiile noastre în rolul care le revine și toți împreună să-I slujim Domnului Hristos, lărgind Împărăția Sa.