https: //moldovacrestina. md/cand-sotul-lipsit-de-afectiune/

Întrebare:

Cât de drăgăstos trebuie să fie soţul cu soţia în situaţia când soţia este foarte drăgăstoasă, soţul este şi el, dar nu la fel de mult ca şi soţia, fapt care, pe soţie o nemulţumeşte, pentru că soţul consideră că şi-a făcut datoria faţă de ea şi mai mult de atât nu poate. De exemplu, dacă este foarte obosit (deşi el aproape tot timpul este obosit), înainte de culcare nici măcar nu o pupă sau să o strângă în braţe. Sunt momente când, chiar dacă văd că el nu este drăgăstos, sunt eu şi nu aştept nimic, dar mă respinge, sau, oricum este rece şi indiferent. Atunci cum să reacţionez? Această respingere a lui mă răneşte şi se întâmplă nu doar o singură dată. Eu vreau să mă pupe, să mă strângă în braţe, să fie tandru. Doar dacă vrea să facă dragoste este mai interesat. Mă gândesc că fiecare din noi suntem egoişti, iar nevoia cea mai mare dintotdeauna a fost de dragoste. Dar ce este dragostea la urma urmei? Cum se manifestă ea? Sau cum ar trebui să se manifeste? Deşi cunosc ce scrie în 1 Corinteni 13, problema este că nemulţumirea mea este uneori atât de mare, încât îi scot ochii, cum se zice şi îmi vin gânduri rele gândind că poate altcineva m-ar preţui mai mult şi că merit mai mult decât asta. Nu vreau să zic că el este rău, problema este nemulţumirea mea, cred că. Şi normal că nu mă mai pot ruga, de când m-am căsătorit nu pot să spun că am crescut spiritual, ba încă, dimpotrivă, nu am înţelepciune şi nu ştiu cum să mă port de multe ori. Aş vrea să fiu altfel, să pot iubi necondiţionat, dar nu pot. Să nu mai aştept nimic de la el ci numai de la Domnul? Dar sunt om…

Am scris anterior articolele De ce soţul se eschivează de la relaţiile sexuale cu soţia? (10 motive) şi  Ce să faci când soţul nu mai vrea să facă dragoste cu tine? (10 sfaturi) pe care vă sfătuiesc să le citiţi cu atenţie înainte de a citi în continuare acest articol. De asemenea, am dat răspuns la această întrebare și în acest video pe facebook, pe care vă invit să-l urmăriți:   https: //www. facebook. com/pastor. vasile. filat/videos/1864576733821006/

Nu cred că este vreo căsătorie în care soţul şi soţia au nevoi absolut identice. Unul are nevoie de mai mult somn, pe când altul doarme mai puţin. Unul vorbeşte mai mult pe când celălalt mai mult tace. Lista aceasta de diferenţe poate fi continuata la nesfârşit. Tot aşa este şi cu nevoia de afecţiune. Şi copiii chiar sunt diferiţi în acest sens şi unul arată o mai mare nevoie de îmbrăţişări decât altul.

Din ce aţi scris, evident este că vă deosebiţi cu soţul în nevoia pe care o aveţi pentru afecţiune fizică manifestată. De aceea, nu trebuie să credeţi că vă respinge. El judecă despre mângâieri după valoarea pe care o pune singur pe ele.

Domnul să vă dea înţelepciune ca să creaţi un anturaj favorabil în care să-i spuneţi cât de mult apreciaţi afecţiunea, tandreţea şi mângâierile lui şi cât de mult aveţi nevoie de ele. Apoi, căutaţi să arătaţi şi să vă exprimaţi verbal aprecierea pentru tandreţea lui manifestată.

Foarte mult vă recomand să începeţi cât mai curând să studiaţi împreună sau să mergeţi la un grup unde se studiază cursul “Căsătorie fără regrete”. Din cursul respectiv veţi învăţa ambii cum să vă iubiţi necondiţionat şi să vă împliniţi nevoile reciproc. Tot din acest curs soţul Dvs. va înţelege valoarea afecţiunii şi dacă va înţelege aceasta din Cuvântul lui Dumnezeu se va lăsa transformat de Dumnezeu.

Studiază Biblia