La fel cum s-a întâmplat acum două mii de ani când preoții cei mai de seamă au aranjat lucrurile în asemenea măsură ca Hristos să rămână mort, la fel este și azi, mulți contestă învierea. Atunci ca și acum oamenii își doreau un Hristos mort; adevărul este că un Hristos mort este mult mai comod, mult mai ușor de acceptat, dar cu un Hristos viu unii nu știu ce să facă. Dacă e mort se înscrie în aceeași categorie cu ceilalți fondatori de religii, Confuciu, Buddha, Mahomed care sunt venerați iar moartea lor nu a avut nimic spectaculos, nimic ieșit din comun. În fapt dacă nu a înviat, Isus nu este Hristosul, e doar Isus un simplu învățător, fiul lui Iosif tâmplarul. Miza în fond și la urma urmei, aici este, nu se contestă existența lui Isus ci divinitatea Lui. Totuși raționamentul contestatarilor nu stă în picioare, ei sunt de acord că Isus a existat pe baza mărturiilor scrise ale apostolilor dar nu sunt de acord în ceea ce privește declararea divinității lui Isus pe care apostolii o demonstrează atât prin minunile care le făcea, prin învățăturile pe care le dădea, prin confirmarea vocii lui Dumnezeu care a spus: Acesta este Fiul Meu preaiubit în care Îmi găsesc plăcerea și nu în ultimul rând învierea Lui. Dacă e să crezi ce spune cineva, ori crezi tot ce spune ori îl declari mincinos și nu crezi nimic, nu iei doar ce îți convine. În ultimii ani au apărut tot mai multe stiri prin care se spunea că s-a găsit mormântul lui Isus în care era trupul furat de ucenici, sau că s-a găsit mormântul în care este îngropat Isus împreună cu soția sa Maria Magdalena. Toate acestea vin să lovească în fundamental Bisericii Creștine care este învierea lui Hristos, ascultați-l pe Pavel cât este de conștient de acest pericol: Iar dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, cum zic unii dintre voi că nu este o înviere a morţilor? Dacă nu este o înviere a morţilor, nici Hristos n-a înviat. Şi, dacă n-a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zadarnică, şi zadarnică este şi credinţa voastră. Ba încă noi suntem descoperiţi şi ca martori mincinoşi ai lui Dumnezeu; fiindcă am mărturisit despre Dumnezeu că El a înviat pe Hristos, când nu L-a înviat, dacă este adevărat că morţii nu învie. Căci, dacă nu învie morţii, nici Hristos n-a înviat. Şi, dacă n-a înviat Hristos, credinţa voastră este zadarnică, voi sunteţi încă în păcatele voastre, şi prin urmare, şi cei ce au adormit în Hristos sunt pierduţi. Dacă numai pentru viaţa aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii! Dar acum, Hristos a înviat din morţi, pârga celor adormiţi. Căci dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit şi învierea morţilor. Şi, după cum toţi mor în Adam, tot aşa, toţi vor învia în Hristos; dar fiecare la rândul cetei lui. Hristos este cel dintâi rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos. În urmă, va veni sfârşitul, când El va da Împărăţia în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire şi orice putere. (1 Corinteni 15:12-24)

Dar totuși unul dintre cei mai mari avocați din istoria Marii Britanii, Sir Lionel Luckhoo (a trăit în secolul XX), care a fost înscris în Cartea Recordurilor ca fiind „Avocatul cel mai de succes din lume”, cu 245 de procese câștigate consecutiv. În urma examinării complete a faptelor relatate de evanghelii și alte documente istorice, Sir Luckhoo a declarat: „Aș vrea să menționez cu umilință că mi-am petrecut mai mult de 42 de ani ca avocat în procese de apărare în mai multe părți ale lumii… Pot să spun fără echivoc că probele privind învierea lui Iisus Hristos sunt atât de copleșitoare încât obligă acceptarea lor de orice instanță ca fiind dovezi care nu lasă nici o urmă de îndoială…”

Dovada incontestabilă și permanentă este faptul că Hristos învie în inimile celor care cred în EL, dintr-un Hristos mort el devine un Hristos viu ce oferă pace și liniște, învățătură și călăuzire pe drumul vieții până în Împărăția Cerurilor pregătită pentru cei care cred. Dovada permanentă a învierii sunt viețile transformate ale celor ce cred, dacă convertirea este una reală atunci și transformarea vieții este una vizibilă de cei care vor să vadă, cei care nu vor vrea să vadă vor spune în continuare că respectivul a fost spălat pe creier și s-a prostit.

În fața unui Hristos mort nu ai nici o responsabilitate, El este mort acolo în mormânt iar tu îți vezi liniștit de viața ta, poți face tot ce poftești, poți trâi clipa cum te îndeamnă lumea entru că ziua de mâine nu mai contează. Dar în fața unui Hristos viu trebuie să dai socoteală pentru tot ce spui, tot ce gândești și tot ceea ce faci, un Hristos viu este foarte incomod. Nu te poți ascunde, nu poți fugi pentru că nu este loc unde ochii lui să nu te vadă: Unde mă voi duce departe de Duhul Tău și unde voi fugi departe de fața Ta? Dacă mă voi sui în cer, Tu ești acolo; dacă mă voi culca în Locuința morților, iată-Te și acolo dacă voi lua aripile zorilor și mă voi duce să locuiesc la marginea mării, și acolo mâna Ta mă va călăuzi, și dreapta Ta mă va apuca. Dacă voi zice: "Cel puțin întunericul mă va acoperi și se va face noapte lumina dimprejurul meu!" Iată că nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea strălucește ca ziua, și întunericul, ca lumina.

În același timp poate deveni ceva natural și firesc să ai un Hristos viu în inima ta astfel încât să ajungi să spui ca Apostolul Pavel nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine. Iar când Hristos trăiește în tine de cele mai multe ori faci lucrurile bune, pe care El te-a învățat, în mod automat, natural, fără prea mare forțare. Aici este rolul și locul nostru să fim martori incomozi pentru cei care trăiesc în păcat astfel încît să fie confruntați cu adevăratele valori. Deși nu întotdeauna este așa, nu întotdeauna poți să faci lucrurile în mod natural, după cum același Pavel spune: Știu, în adevăr, că nimic bun nu locuiește în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, am voința să fac binele, dar n-am puterea să-l fac. Căci binele pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac!

Unii nu vor un Hirtos viu ca să nu dea socoteală pentru faptele lor, dar vai ce mare este această amăgire pentru că la finalul vieții fie că vrei fie că nu vrei, toți vom da socoteală. Un lucru nu își pierde valabilitatea doar pentru că este negat, învierea lui Hristos nu este mai puțin importantă doar pentru că unii o neagă, ea are aceeși însemnătate și dacă o cred puțini și dacă o cred mulți.

Ce face un Hristos viu în viața ta? Isus S-a dus la Muntele Măslinilor. Dar dis-de-dimineaţă a venit din nou în Templu; şi tot norodul a venit la El. El a şezut jos şi-i învăţa. Atunci cărturarii şi fariseii I-au adus o femeie prinsă în preacurvie. Au pus-o în mijlocul norodului şi au zis lui Isus: "Învăţătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar când săvârşea preacurvia. Moise, în Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu, dar, ce zici?" Spuneau lucrul acesta ca să-L ispitească şi să-L poată învinui. Dar Isus S-a plecat în jos şi scria cu degetul pe pământ. Fiindcă ei nu încetau să-L întrebe, El S-a ridicat în sus şi le-a zis: "Cine dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea." Apoi S-a plecat iarăşi şi scria cu degetul pe pământ. Când au auzit ei cuvintele acestea, s-au simţit mustraţi de cugetul lor şi au ieşit afară, unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni, până la cei din urmă. Şi Isus a rămas singur cu femeia, care stătea în mijloc. Atunci S-a ridicat în sus; şi, când n-a mai văzut pe nimeni decât pe femeie, Isus i-a zis: "Femeie, unde sunt pârâşii tăi? Nimeni nu te-a osândit?"."Nimeni, Doamne", I-a răspuns ea. Şi Isus i-a zis: "Nici Eu nu te osândesc. Du-te, şi să nu mai păcătuieşti." (Ioan 8:1-11)

Un Hristos viu identifică mizeria din viața ta, te confruntă cu ea, te face să conștientizezi tu însuți cât ești de murdar iar apoi îți dă soluția Du-te, şi să nu mai păcătuieşti. Procesul acesta nu are loc doar când te convertești ci este un proces repetitiv, în fiecare zi Hristos ne confruntă cu păcatele din viața noastră, pe care noi le considerăm mai mici sau mai mari (dar pentru El toate sunt la fel), pentru că ne vrea sfinți asemenea Lui, și în fiecare zi ne dă aceeași soluție: Du-te, şi să nu mai păcătuieşti, dar ne dă și puterea să o împlinim. Maria Magdalena a fost cucerită de dragostea lui Hristos dar în același timp și-a dat seama că are nevoie de puterea Lui ca să poată face față ispitelor, de aceea l-a urmat, însă a mai existat un alt om, iar acesta în momentul în care a fost confruntat de Hristosul cel viu ce are mandatul de a curăți viețile noastre, i-a întors spatele, și în viața lui a guvernat un Hristos mort slujit doar prin ritualuri: Tocmai când era gata să pornească la drum, a alergat la El un om, care a îngenuncheat înaintea Lui şi L-a întrebat: "Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?" "Pentru ce Mă numeşti bun?", i-a zis Isus."Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu. Cunoşti poruncile: "Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să nu înşeli; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta." El I-a răspuns: "Învăţătorule, toate aceste lucruri le-am păzit cu grijă din tinereţea mea." Isus S-a uitat ţintă la el, l-a iubit şi i-a zis: "Îţi lipseşte un lucru; du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer. Apoi vino, ia-ţi crucea şi urmează-Mă." Mâhnit de aceste cuvinte, omul acesta a plecat întristat de tot; căci avea multe avuţii. (Marcu 10:17-22.

Dacă ar fi să aducem lucrurile în dreptul fiecăruia dintre noi ar trebui să ne întrebăm dacă avem un Hristos viu. Oare care este cheia de control ca să ne verificam dacă Hristosul nostru este viu sau mort? Dacă-i simți mustrarea, dacă-l simți că te confruntă cu păcatul din viața ta atunci e viu, și nu are rost să ne ascundem după deget, fiecare păcătuim, Dacă zicem că n-avem păcat, ne înșelăm singuri, și adevărul nu este în noi. (1 Ioan 1:8)

Lumea are nevoie de un Hristos viu care să trăiască în noi și prin noi, tocmai pentru că lumea are nevoie de El, v-a reveni pe nori de slavă: Acest Isus, care S-a înălțat la cer din mijlocul vostru, va veni în același fel cum L-ați văzut mergând la cer, adă Doamne ziua aceea.