Profesorul de muzică sau antrenorul întotdeauna explică din ce cauză îți spun să practici un fel, sau alte feluri de exerciții. Sarcinile pot fi grele, uneori neplăcute, dar noi răbdăm totul, deoarece știm scopul final și vedem rezultatul dorit.
Dar Domnul nu întotdeauna ne explică ce face și de ce? Nu există în Scriptură un loc, unde Domnul îi explică lui Iov, de ce a trecut prin acele suferințe. Cititorii pot observa lupta spirituală dintre Domnul și satana, dar lui Iov Domnul nu i-a spus despre aceasta. Cartea lui Iov se termină cu comunicarea dintre Iov și Domnul, în care Iov a recunoscut că trecând prin toate necazurile, el L-a cunoscut într-un mod nou și mai profund pe Domnul. El a spus: „Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine, dar acum ochiul meu Te-a văzut (Iov 42:5). Este evident că Domnul a urmărit vreun scop măreț – Iov nu în zadar se afla pe linia de foc dintre Dumnezeu și satana. Cred că Domnul a pus un scop, ca să ducă relația dintre El și Iov la un alt nivel.
Tot așa, după trecerea vremii, noi observăm binele, pe care le-au adus necazurile, dar care nu se observa în timpul nenorocirilor. După ce a devenit al doilea om în Egipt, după Faraon, Iosif a fost în stare să observe rezultatele pozitive, pe care le-au adus necazurile, prin care a trecut, dar în timpurile grele, el aceasta nu a observat. Atunci suferințele i se păreau că nu au sens – nu la aceasta s-a așteptat el de la viitor, nu aceasta i s-a descoperit în vis.
La Deuteronom capitolul 8 Domnul spune, că uneori el lasă binele pentru a-l oferi mai târziu. „ 12 Când vei mânca şi te vei sătura, când vei zidi şi vei locui în case frumoase, 13 când vei vedea înmulţindu-ţi-se cirezile de boi şi turmele de oi, mărindu-ţi-se argintul şi aurul şi crescându-ţi tot ce ai, 14 ia seama să nu ţi se umfle inima de mândrie şi să nu uiţi pe Domnul Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei, 15 care te-a dus în acea pustie mare şi grozavă, unde erau şerpi înfocaţi şi scorpioni, în locuri uscate şi fără apă, care a făcut să-ţi ţâşnească apă din stânca cea mai tare 16 şi care ţi-a dat să mănânci în pustie mana aceea necunoscută de părinţii tăi, ca să te smerească şi să te încerce şi să-ţi facă bine apoi... ”
Vedem ceva, care lucrează pentru binele nostru, sau nu, cu toate acestea Domnul ne îndeamnă să ne încredem în El, să credem că El din dragoste ne dăruiește tot ce e mai bun, și datorită înțelepciunii Lui, El cunoaște cum să realizeze tot ce e mai bun. Iov nu trebuia să cunoască, de ce s-a întâmplat așa în viața lui. El trebuia doar să-L cunoască pe Cel, Care a făcut aceasta și Care e suveran. Pur și simplu trebuia să-L cunoască pe Domnul. În cartea Iov 42:11-12a Fraţii, surorile şi vechii prieteni ai lui Iov au venit toţi să-l vadă şi au mâncat cu el în casă. L-au plâns şi l-au mângâiat pentru toate nenorocirile pe care le trimisese Domnul peste el, şi fiecare i-a dat un chesita şi un inel de aur. În cei din urmă ani ai săi, Iov a primit de la Domnul mai multe binecuvântări decât primise în cei dintâi…” Totul este în mâna atotputernică a Lui Dumnezeu! ! ! Fie ca Domnul să vă binecuvânteze zilele din urmă mai mult, decât pe cele dintâi!
Fie ca rugăciunea fiecăruia dintre noi să fie:
Tată ceresc! Sunt sigur, că fiecare acțiune, pe care o întreprinzi, e realizată cu intenții bune. Pentru toate ai motive temeinice, chiar dacă nu le cunosc. Tu nu faci greșeli. Căile Tale sunt desăvârșite și drepte. Eu mă bizui pe înțelepciunea și dragostea Ta nemărginită. Eu cred, că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor, ce Îl iubesc pe Domnul și care sunt chemați după planul Său! Mă încred în Tine și toate împrejurările din viața mea le dau în mâna Ta. În numele Domnului Iisus Hristos. Amin.
Traducător: Repalov Veaceslav
Binecuvântează, suflete, pe Domnul şi nu uita niciuna din binefacerile Lui! (Psalmul 103:2)