Fă-mă să aud veselie şi bucurie şi oasele pe care le-ai zdrobit Tu se vor bucura! ...  Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic! (Psalmii 51:8; 10)

De ce el nu cere înfrânare de la relații sexuale în afara legământului de căsătorie? De ce nu se roagă pentru oamenii față, de care ar putea răspunde? De ce nu se roagă ca Domnul să-i protejeze ochii și să-l elibereze de gânduri cu tentă sexuală? S-ar fi putut de așteptat, că în acest psalm – mărturisire și pocăință, după preacurvia cu Bat-Șeba, David va cere ceva de genul acesta.

El știa, că păcatele sexuale sunt simptome, ci nu însuși boala. Oamenii cedează în fața păcatelor sexuale, din cauza că nu au o mângâiere și bucurie deplină în Hristos. Duhul lor nu este tare, statornic, întărit. Ei se clatină. Ei sunt atrași și cedează, deoarece în sentimentele și gândurile lor, Domnul nu are acel loc, care I se cuvine.

David știa aceasta despre sine însuși. Aceasta este adevărat și cu privire la noi. David ne arată, în special când se roagă, că nevoia reală pentru cei, ce păcătuiesc din punct de vedere sexual – bucuria în Dumnezeu. În aceasta este înțelepciunea minuțioasă pentru noi.

-          Dumnezeul meu! Ajută-mă să găsesc mângâierea și bucuria deplină în Tine și Cuvântul Tău! Slavă Ție în veci de veci! Amin.

Traducere: Repalov Veaceslav

“…cuvintele Tale au fost bucuria şi veselia inimii mele…” (Ieremia 15:16)