“Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul, odată făptuit, aduce moartea” (Iacov 1:15)

Omul, care este momit de dorința păcătoasă, care gândește că această dorință este atrăgătoare, de obicei un astfel de om nu se gândește la cât de periculoasă este, nu dorește să audă despre consecințe. Gândurile despre bucuria, pe care o va aduce păcatul, i se par foarte plăcute, dar gândurile despre consecința păcatului lipsesc, sau nu sunt luate în serios. Toată atenția este îndreptată spre plăcerea, pe care o așteaptă de la păcat, ci nu spre consecința de care va avea parte.

Poți să respingi învățătura despre consecințele păcatelor. Poți să te înșeli, că dorințele păcătoase nu te vor duce la ceva rău. “Puțin mă voi distra și mă voi opri”. Dar nu se va schimba nimic, căci în așa cazuri se pornește un proces concret, care se aseamănă cu procesul fiziologic: conceperea copiilor – sarcina – nașterea. Deci, este vorba de un proces, care se repetă de două ori. De la început pofta zămislește, și se naște un copil groaznic – păcatul, apoi acest copil crește și lasă ca urmaș – moartea.

Dacă te lași atras(ă) de dorințele păcătoase, atunci cu siguranță aceasta te va duce la păcat. Păcatul de care nu te-ai lăsat, și pe care nu l-ai mărturisit, te va duce la moarte. Corintenii, care luau parte în chip nevrednic la cina Domnului, puteau să nu înțeleagă de ce în adunarea lor erau atât de mulți oameni neputincioși, bolnavi, și care mureau prea devreme. Dar Pavel, leagă direct aceste lucruri, cu aceea, că ei trăiesc un mod de viață păcătos: “Din pricina aceasta sunt între voi mulţi neputincioşi şi bolnavi şi nu puţini dorm” (1 Corinteni 11:30).

Nimeni dintre noi nu trebuie să aibă vreo îndoială cu privire la aceea, că Dumnezeu ne va ucide mai devreme, dacă vom trăi un mod de viață păcătos. Dumnezeu nu le va permite copiilor săi, să trăiască în păcate mulți ani, fără ca să fie pedepsiți (Evrei 12:6-8). Dacă nu-ți vei elibera inima de dorințe interzise și păcătoase, atunci ele te vor ucide.

Doamne, mă înveți că dorințele păcătoase, îl fac pe om miop din punct de vedere duhovnicesc: se vede foarte bine bucuria păcatului, și nu se vede consecința lui. Ajută-mă să mă lepăd de sine; să fiu hotărât(ă), pentru a mă încrede în Tine așa precum voiești; să lupt cu ispita, când ea luptă cu sufletul meu, pentru a cugeta nu cu privire la cât ea este de atractivă, ci cu privire la consecințele groaznice, la care ne poate duce. În numele Lui Iisus Hristos, Împăratul și Salvatorul meu, amin.

Traducere: Repalov Veaceslav

Autor: Igor Opincă