- Efeseni 1:17 Şi mă rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatăl slavei, să vă dea un duh de înţelepciune şi de descoperire în cunoaşterea Lui
„Și mă rog ca Dumnezeu să vă dea un duh de înțelepciune și de descoperire în cunoașterea Lui... ”
Cunoașterea lui Dumnezeu este vitală pentru fiecare creștin, deoarece viața veșnică începe cu aceasta. (Ioan 17/3) Ea este determinată de un duh de înțelepciune ce aduce descoperire. Având în vedere importanța ei, apostolul Pavel mijlocește în rugăciune și pentru alte biserici: „De aceea din ziua când am auzit aceste lucruri, nu încetăm să ne rugăm pentru voi și să cerem să vă umpleți de orice fel de înțelepciune și pricepere duhovnicească.”
De ce este numită „înțelepciune duhovnicească”?
Deoarece, spre deosebire de cea firească, ce vine din firea noastră pământească, ea este de origine divină și o primim prin intermediul Duhului Sfânt. Despre Domnul Isus citim astfel: „Duhul Domnului se va odihni peste El, duh de înțelepciune și de pricepere, duh de sfat și de tărie, duh de cunoștință și frică de Domnul.” Profetul Isaia confirmă acest adevăr și cu privire la popor: „Le-ai dat Duhul Tău cel bun, ca să-i faci înțelepți... ” (Isaia 11/2) A fost unul din motivele pentru care Dumnezeu a dat Duhul Sfânt copiilor Săi. „Înțelepți în ce privește binele și proști în ce privește răul” - explică apostolul Pavel bisericii din Roma. Chiar dacă ai fi un om de știință și ai cunoaște toate tainele științei, fără această înțelepciune ești etichetat ca fiind „un om fără minte”. (conf. Tit 3/3) Daniel a ajuns rob, printre „înțelepții” Babilonului. Era dificil un tânăr să țină pasul cu astfel de oameni. Dumnezeu însă i-a dat înțelepciune, știință și pricepere. Rezultatul: „În toate lucrurile în care se cerea înțelepciune și pricepere, Daniel era de zece ori mai destoinic decât toți vrăjitorii și cititorii în stele care erau în împărăția lui.” (Daniel 1/17,20) Cum s-a calculat și a ieșit peste tot (nota ) numărul 10? Simplu: Omul fără Dumnezeu este nimic - adică „0” Dar dacă îl pui totdeauna pe Dumnezeu în față, El fiind numărul Unu, nu are cum să nu rezulte „10” (În vara acestui an, trei fiice ale noastre au dat Bacalaureatul deoarece toate trei au fost în aceiași clasă. Toate trei s-au pregătit - matematica fiind o materie grea. Pe lângă pregătire au cerut ajutor „de Sus”, dar una e posibil să-L fi pus mai „temeinic” pe Dumnezeu pe primul loc. Rezultatul: 10... cele două fiind și ele aproape.)
Revenim la subiect: Cinci fecioare au intrat în odaia de nuntă datorită acestei virtuții. Ele n-au intrat în criză de untdelemn, deoarece „înțelepciunea” le-a descoperit care sunt nevoile lor. Noi ne rugăm: „Doamne, toarnă untdelemn în vasele noastre.” Dar fără înțelepciune nu vei avea niciodată... Așa că ne vom ruga pentru înțelepciune și ea vine „la pachet” cu toate nevoile noastre spirituale. „Înțeleptul„ va ști permanent care sunt lipsurile lui... De aceea este de dorit ca „Înțelepciunea să aibă ca locuință mintea.” (Prov. 8/12) Suntem încurajați să o cerem de la Cel ce este sursa înțelepciunii în caz că observăm că ne lipsește și credem că avem nevoie de ea: „Dacă vreunuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea s-o ceară de la Dumnezeu care dă cu mână largă și fără mustrare și ea îi va fi dată.” Lui Solomon i s-a dat posibilitatea să ceară orice i-ar fi dorit inima lui. Era un „CEC”. în alb pe care Dumnezeu i l-a dat să-l completeze. Dacă nouă ni s-ar fi oferit această ocazie, ce anume am fi cerut? Nu cred că am fi dat răspunsul pe loc. Am fi cerut timp să ne consultăm cu nevasta, deoarece femeile știu cel mai bine să întocmească lista cu nevoile casei... Solomon, în calitate de împărat a cerut un singur lucru: înțelepciune „ca să judece poporul și să știe să deosebească binele de rău.” (1Împ. 3/9) Acum să facem o paralelă: Suntem noi dispuși să ne rugăm: „Doamne, dă și guvernanților din vremea noastră, înțelepciunea ce a avut-o Solomon”? Nu e nevoie de rugăciune, deoarece ei au deja înțelepciunea lui Solomon. O „înțelepciune” ce te determină să-ți însușești totul pentru tine. Nu cred că este cineva care nu știe că în timp ce poporul a fost adus la sapă de lemn - sau biblic spus - jug de lemn, împăratul se desfăta în lux. Ce s-a întâmplat cu înțelepciunea dată de Dumnezeu? S-a amestecat cu cea firească și a „înăbușit-o”pe cea dumnezeiască. Înțelepciunea venită de Sus este întâi curată... Dar dacă se amestecă, își pierde din eficiență.
Cum vom cunoaște dacă avem înțelepciunea, „ de Sus”?
În societate (lume) cei ce dețin arta oratoriei sunt considerați înțelepți. Însă în „societatea” lui Dumnezeu, înțelepți, nu sunt cei ce s-au evidențiat la partea teoretică sau interviu, ci se are în vedere nota de la purtare. „Cine dintre voi este înțelept și priceput să-și arate prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândețea înțelepciunii.” (Iacov 3/13) Înțelepciunea divină sau „venită de Sus”se materializează și are propria sa roadă, numită „roada neprihănirii”. „Pomul bun se cunoaște după roadă.” - spunea chiar Isus. Cel ce deține această înțelepciune va avea un caracter deosebit, fiind un „om”: „curat, pașnic, blând, ușor de înduplecat, plin de îndurare și de rod bun, nepărtinitor și nefățarnic.” (Iacov 3/17)Așadar: nu trebuie și nici nu avem voie să ne socotim singuri înțelepți - purtarea noastră este suficientă și va fi cea mai bună dovadă. Fapte nu vorbe... Pericolul constă în faptul că unii s-au fălit (lăudat) că sunt înțelepți, căzând în cealaltă extremă - au nebunit - adică au căzut de la credință. De pe această poziție „Nebunul zice în inima lui: Nu este Dumnezeu.” (Ps. 14/1)
Având în vedere că sunt mai multe feluri de înțelepciune este bine să nu le amestecăm. Există înțelepciune pământească, dobândită în urma unor studii, într-o unitate de învățământ. (școala gimnazială, liceu, facultate) Tot aici se încadrează și instituțiile de învățământ teologic. Este posibil să se ridice întrebarea: Prin frecventarea instituțiilor teologice, nu se dobândește înțelepciune duhovnicească? Nicidecum... Astfel de instituții (sunt bune) dar ele te ajută să știi cât mai multe lucruri despre Dumnezeu, pe când înțelepciunea duhovnicească venită prin intermediul Duhului Sfânt te ajută să-L cunoști pe Dumnezeu. Este o diferență. Indiferent câte informații ar avea un copil despre tatăl său, el nu se va mulțumi cu atât, ci va dori să-l cunoască personal. Apostolul Pavel a învățat teologia în „școala lui Gamaliel”. Știa multe despre Dumnezeu, dar nu-L cunoștea din moment ce a întrebat „Cine ești Tu, Doamne”? Așa că s-a născut în el dorința de a cunoaște: „Și să-L cunosc pe El, și puterea învierii Lui... ” Noi nu discutăm în studiul de față despre „cât știm” despre Dumnezeu, ci despre „cât cunoaștem”, fiind cu totul altceva. „Dacă crede cineva că știe ceva... și e posibil să fie întocmai „... însă n-a ajuns să cunoască cum ar trebui să cunoască”. (1Cor. 8/2) Și preoții au frecventat teologia, știu multe, dar „cunosc” puțin sau chiar nimic... Pavel constată: „Sunt unii printre voi ce nu cunosc pe Dumnezeu. Spre rușinea voastră o spun.” Nu știm dacă aveau teologia, sau nu... (Când eram copil am fost la un studiu biblic în orașul nostru ținut de un frate cu numele Răuț. Mirarea era că nu avea nici o clasă și preda lecții biblice unor oameni cu studii superioare. Cerea unora să citească un anume text, și erau corectați că n-au citit corect.) Imaginați-vă acum că ministrul Economiei din Etiopia, a cerut călăuzire (consiliere) spirituală de la un om ce nu avea în mod sigur o pregătire pământească la nivelul pregătirii sale. Aceasta se numește înțelepciune duhovnicească.
Există înțelepciune firească (Iacov 3/15) Fie că e mai multă sau mai puțină cu ea ne naștem fiecare, crescând și ea în paralel cu creșterea fizică. Este și o moștenire ereditară. Exemplu: „Împăratul Solomon a trimis să aducă din Tir pe Hiram, fiul unei văduve. Hiram era plin de înțelepciune, de pricepere, și de știință în săvârșirea oricărei lucrări de aramă.” Un om de știință (savant) fără școală. Nu trebuie să ne mire aceasta. Foarte multe meserii se practică și-n vremea noastră ca rezultat a înțelepciunii firești. (În biserica noastră sunt meseriași ce construiesc vile, fără o pregătire profesională în domeniu. Artă.) Chiar și-n plan spiritual înțelepciunea firească ne poate fi de folos... „Neamurile măcar că n-au Lege, fac din fire lucrurile Legii... ” (Când văd prin biserici tineri cu părul lung mă întreb: Oare cum de nu-i învață măcar firea, că este rușine pentru un bărbat să poarte părul lung?
Există înțelepciune drăcească (demonică ) Cu această înțelepciune Diavolul îi ispitește pe copiii lui Dumnezeu. El (Diavolul) a dăruit această înțelepciune oamenilor pentru al ispiti pe Isus punându-i felurite întrebări pentru al prinde cu vorba. Tot cu această înțelepciune, știința contestă creația, înlocuind-o cu evoluția. Există o înțelepciune demonică, adâncă (nepătrunsă): „Voi care n-ați cunoscut adâncimile Satanei.” Această înțelepciune lucrează în paralel cu înțelepciunea adâncă a lui Dumnezeu: „O adâncul bogăției, înțelepciunii și științei lui Dumnezeu!” (Rom. 11/33) Moise a plecat în Egipt, silit și nu de bunăvoie. Nu de teama lui Faraon, ci din pricină că trebuia să înfrunte înțelepciunea Egiptului ce concura cu înțelepciunea lui Dumnezeu. În vremea sfârșitului toată puterea întunericului se va mobiliza pentru ai înșela chiar pe cei aleși, materializându-se în tot felul de minuni, semne, puteri mincinoase și amăgiri ale nelegiuirii... Ba încă Satana se va preface în înger de lumină. Va fi nevoie de înțelepciune să faci diferența dintre două „lumini” identice...
Dar ce este înțelepciunea?
Este chiar Dumnezeu. (Prov. 8/12) El a „rupt” o fărâmă din El, și a împărțit-o oamenilor. Nu știu să vă spun de ce n-au primit toți la fel. Totul e atât de diferit. Este darul lui Dumnezeu, fiind cel mai mare de pe lista darurilor, întru-cât a fost menționat primul. (1Cor. 12) Nu-i suficient să fii credincios. Trebuie să fii un ispravnic, credincios și înțelept... ” (Luca 12/42)În toată slujirea pe care o facem avem nevoie de ea. În rugăciune: „Fiți înțelepți și vegheați în vederea rugăciunii.” În Cuvânt: „Cuvântul lui Hristos să locuiască din belșug în voi în toată înțelepciunea... ” În cântare: „Cântați Domnului o cântare înțeleaptă” Și cel mai important: Darul înțelepciunii (ce nu trebuie amestecat cu duhul de înțelepciune) în combinație cu darul cunoștinței, rezultă „darul deosebirii duhurilor.” ce este vital acum în vremea din urmă când ni se cere să „nu dăm crezare oricărui duh.”
Beneficii: În acest mod vei ajunge un om cu judecată (discernământ) ce îți vei zidi casa pe stâncă. Vei vedea cum vânturile, ploile, șuvoaiele vor izbi în casa ta, dar ea va rămâne neclintită. Abia atunci vei realiza câte beneficii aduce înțelepciunea.
În cartea „Eclesiastul” autorul descrie modul în care un om sărac a învins oștirea unui împărat puternic: „Era o cetate cu puțini oameni în ea. Și a venit un împărat puternic și a împresurat-o. În ea se afla un om sărac dar înțelept, ce a scăpat cetatea cu înțelepciunea lui și nimeni nu s-a gândit la omul acesta. Atunci am zis: Mai bună este înțelepciunea, decât tăria.”Cine era cetatea? Biserica sau familia? Nu știu... Cea ce știu, este că omul acesta poți fi tu. Cu o condiție: „Să fii înțelept...
Fiți binecuvântați!