„Toți bătrânii lui Israel au venit la împăratul la Hebron, și împăratul David a făcut legământ cu ei la Hebron
Autor: Notar Danie Ioan  |  Album: „David era în vârstă de treizeci de ani când a ajuns împărat și a domnit patruzeci de ani.  |  Tematica: Cerul
Resursa adaugata de notardanielioan76 in 19/09/2024
    12345678910 0/10 X

### **2 Samuel 3:1-39** – David își întărește puterea și conflictul cu casa lui Saul

Acest capitol este esențial pentru a înțelege consolidarea puterii lui David. Deși David câștigă tot mai mult control, conflictul cu casa lui Saul continuă.

#### 1. **2 Samuel 3:1** – Conflictul continuu

   - **Text**: „Războiul dintre casa lui Saul și casa lui David a durat multă vreme. David se întărea din ce în ce mai mult, iar casa lui Saul slăbea.”

   - **Analiză**: Aici se observă tranziția de putere dintre Saul și David, o perioadă de conflict în care David câștigă în influență și sprijin. Versetul subliniază contrastul dintre declinul casei lui Saul și ascensiunea lui David.

   - **Context istoric**: Perioada de tranziție dintre regimuri în Orientul Apropiat era marcată adesea de conflicte prelungite. Acest verset reflectă o asemenea realitate politică.

#### 2. **2 Samuel 3:2-5** – Fiii lui David

   - **Text**: „David a avut fii la Hebron; iată-i pe cei ce i s-au născut acolo: Amnon, cel dintâi născut... ”

   - **Analiză**: Aceste versete descriu linia de descendenți a lui David, evidențiind importanța continuității dinastice. Fiii lui David, menționați aici, vor juca un rol semnificativ în viitoarele evenimente ale istoriei Israelului.

   - **Context teologic**: Descendența este un subiect central în Biblia ebraică, iar succesul unei dinastii depinde adesea de abilitatea sa de a asigura urmași puternici.

#### 3. **2 Samuel 3:6-21** – Trădarea lui Abner

   - **Text**: „În timpul războiului dintre casa lui Saul și casa lui David, Abner s-a ținut tare de casa lui Saul.”

   - **Analiză**: Abner, comandantul armatei lui Saul, decide să-l trădeze pe Isboșet și să treacă de partea lui David. Aceasta este o mișcare politică esențială care ajută la unificarea Israelului sub domnia lui David.

   - **Context istoric**: Trădările și schimbările de loialitate erau frecvente în politica antică, iar acest episod reflectă instabilitatea vremii.

#### 4. **2 Samuel 3:22-39** – Moartea lui Abner

   - **Text**: „Ioab a ieșit din cetate și a trimis niște soli după Abner; ei l-au adus înapoi... Ioab l-a lovit pe Abner acolo în pântece și el a murit.”

   - **Analiză**: Ioab, comandantul lui David, îl ucide pe Abner din răzbunare pentru moartea fratelui său Asael. Această moarte schimbă dinamica politică, iar David trebuie să se distanțeze de acțiunea lui Ioab pentru a-și menține legitimitatea.

   - **Context teologic și moral**: Moartea lui Abner arată complexitatea morală a perioadei și provocările pe care le întâmpina David în consolidarea puterii sale.

Acest capitol relevă tensiunile interne și externe cu care s-a confruntat David în timpul tranziției sale spre monarhia deplină.

### **Idolatria și contextul religios din 2 Samuel**

Tema idolatriei și a închinării la zei și zeițe false este prezentă pe parcursul cărților Samuel. În mod repetat, Israelul este avertizat împotriva închinării la idoli și la practicile religioase străine.

- **Idolii și zeii canaaniți**: În această perioadă, influențele canaanite erau puternice în regiunile din jurul Israelului. Zeii precum Baal și Așera erau adesea adorați în culturile vecine, iar israelitenii erau tentați să urmeze aceste practici.

- **Semnificația idolatriei**: Idolatria era considerată o trădare față de Dumnezeu și o respingere a legământului Său. De-a lungul Vechiului Testament, idolatria este văzută ca o cauză majoră a decăderii Israelului.

Aceste practici sunt condamnate de profeți și lideri religioși de-a lungul istoriei lui Israel, iar David, ca rege, avea responsabilitatea de a restaura adevărata închinare la Dumnezeu.

### **2 Samuel 4:1-12** – Asasinarea lui Isboșet

#### **Versetul 1**

- **Text**: „Când a auzit Isboșet, fiul lui Saul, că Abner a murit la Hebron, mâinile i s-au slăbit și tot Israelul s-a tulburat.”

- **Explicație**: Moartea lui Abner, comandantul armatei lui Isboșet, a provocat o criză de putere. Isboșet a pierdut sprijinul principalului său aliat, ceea ce a dus la o stare de frică și nesiguranță în regatul său. Fraza „mâinile i s-au slăbit” este o expresie ebraică ce simbolizează pierderea curajului și a forței morale.

#### **Versetul 2**

- **Text**: „Doi bărbați, căpetenii de cete, numiți Baana și Recab, fiii lui Rimon din Beerot, dintre Beniaminiți, s-au ridicat împotriva lui.”

- **Explicație**: Baana și Recab erau conducători de cete, ceea ce înseamnă că aveau o oarecare autoritate militară. Originea lor din tribul lui Beniamin indică faptul că proveneau din același trib cu Saul și Isboșet. Faptul că ei au decis să-l trădeze pe Isboșet sugerează o deteriorare a loialității chiar și în cadrul propriului trib.

#### **Versetul 3**

- **Text**: „Beerot a fost socotită parte din Beniamin, pentru că Beniamiții fugiseră la Ghitaim și au locuit acolo până în ziua de azi.”

- **Explicație**: Acest verset oferă un detaliu istoric despre orașul Beerot, care a fost inclus în teritoriul tribului lui Beniamin. Menționarea fugii Beniamiților la Ghitaim sugerează conflictele și strămutările din acea perioadă.

#### **Versetul 4**

- **Text**: „Ionatan, fiul lui Saul, avea un fiu olog de picioare. Avea cinci ani când a sosit din Izreel vestea despre Saul și Ionatan; doica l-a luat și a fugit. Dar, pe când fugea ea cu el, copilul a căzut și a rămas olog. Numele lui era Mefiboșet.”

- **Explicație**: Acest verset introduce un alt descendent al lui Saul, Mefiboșet, fiul lui Ionatan. Această mențiune pregătește terenul pentru evenimentele viitoare care îl vor implica pe Mefiboșet în relația sa cu David.

#### **Versetul 5-6**

- **Text**: „Baana și Recab, fiii lui Rimon din Beerot, s-au dus în timpul zilei la casa lui Isboșet, care își lua prânzul de amiază. Au pătruns până în mijlocul casei, ca să ia grâu, și l-au lovit în pântece. Apoi au fugit.”

- **Explicație**: Acest episod de trădare este surprinzător prin natura sa brutală și directă. Faptul că Isboșet era vulnerabil în propria casă subliniază cât de fragil devenise regatul său.

#### **Versetul 7**

- **Text**: „Când au intrat în casă, el zăcea pe patul lui, în odaia lui de dormit; l-au lovit, l-au omorât și i-au tăiat capul. Au luat capul și au mers toată noaptea pe drumul spre câmpie.”

- **Explicație**: Aceasta este descrierea grafică a asasinării lui Isboșet. Acțiunea lor de a-i tăia capul și de a-l duce lui David arată cât de departe erau dispuși să meargă pentru a câștiga favoarea regelui.

#### **Versetul 8**

- **Text**: „Au adus capul lui Isboșet la David, la Hebron, și au zis împăratului: 'Iată capul lui Isboșet, fiul lui Saul, dușmanul tău, care voia să-ți ia viața. Domnul a dat răzbunare domnului meu împăratul împotriva lui Saul și a urmașilor lui. '”

- **Explicație**: Baana și Recab încercau să câștige favoarea lui David prin prezentarea capului lui Isboșet ca un trofeu al loialității lor față de el. Ei interpretează greșit dreptatea divină, considerând că fapta lor era un act de răzbunare divină asupra casei lui Saul.

#### **Versetul 9-10**

- **Text**: „David a răspuns lui Recab și lui Baana, fratele său, fiii lui Rimon din Beerot: 'Viu este Domnul, care mi-a izbăvit viața din orice necaz! Când cineva mi-a adus vestea și mi-a zis: Iată, Saul este mort – el credea că-mi aduce o veste bună – l-am prins și l-am omorât la Țiclag, ca răsplată pentru vestea lui. '”

- **Explicație**: David nu vede fapta lor ca un act de loialitate, ci ca o crimă. El se referă la un eveniment anterior, când a pedepsit un alt om care i-a adus vestea morții lui Saul. Acest lucru arată standardul înalt de dreptate pe care îl aplică David.

#### **Versetul 11**

- **Text**: „Cu cât mai mult, când niște oameni răi au ucis pe un om nevinovat în casa lui, pe patul lui? Și acum să nu cer sângele lui din mâna voastră și să vă nimicesc de pe pământ? '”

- **Explicație**: David consideră fapta lor o crimă gravă, mai ales pentru că Isboșet era nevinovat și a fost ucis pe nedrept în propria casă. Acest verset subliniază profunda nedreptate a actului și dreptatea pe care David intenționează să o aplice.

#### **Versetul 12**

- **Text**: „Și David a poruncit oamenilor lui să-i omoare. Le-au tăiat mâinile și picioarele și i-au spânzurat lângă iazul Hebronului. Au luat apoi capul lui Isboșet și l-au îngropat în mormântul lui Abner, la Hebron.”

- **Explicație**: David îi pedepsește pe Baana și Recab, arătând astfel că nu tolerează asemenea acte de violență și trădare, chiar și împotriva unui dușman. Aceasta consolidează imaginea lui David ca un lider care respectă dreptatea.

### **Concluzie asupra capitolului 4 din 2 Samuel**

### **Capitolul 5 din 2 Samuel – David devine rege peste tot Israelul**

Acest capitol marchează un moment esențial în istoria lui Israel, David fiind uns ca rege peste tot Israelul, după o perioadă de divizare între triburi.

#### **Versetul 1-2**

- **Text**: „Toate semințiile lui Israel au venit la David, la Hebron, și au zis: „Iată, noi suntem os din oasele tale și carne din carnea ta. Odinioară, când Saul era împărat peste noi, tu scoteai și aduceai pe Israel înapoi. Domnul ți-a zis: „Tu vei paște pe poporul Meu, pe Israel, și vei fi căpetenia lui Israel.””

- **Explicație**: Semințiile lui Israel recunosc autoritatea lui David, referindu-se la unitatea triburilor sub conducerea sa, precum și la promisiunea divină dată lui. Această promisiune este legată de chemarea lui Dumnezeu ca David să fie păstorul poporului Israel.

#### **Versetul 3**

- **Text**: „Toți bătrânii lui Israel au venit la împăratul la Hebron, și împăratul David a făcut legământ cu ei la Hebron, înaintea Domnului. Și au uns pe David împărat peste Israel.”

- **Explicație**: Legământul între David și bătrânii lui Israel semnifică o alianță oficială și recunoașterea legitimă a lui David ca rege. Ungerea sa simbolizează aprobarea divină și consacrarea sa în slujba Domnului.

#### **Versetul 4-5**

- **Text**: „David era în vârstă de treizeci de ani când a ajuns împărat și a domnit patruzeci de ani. La Hebron a domnit peste Iuda șapte ani și șase luni; iar la Ierusalim a domnit treizeci și trei de ani peste tot Israelul și Iuda.”

- **Explicație**: Textul prezintă o cronologie clară a domniei lui David, separând perioada în care a domnit doar peste Iuda și cea în care a domnit peste tot Israelul.

 

 

 

Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 17
Opțiuni