2. Chemarea lui Samuel. 1 Samuel 1: Nașterea lui Samuel

************************************************
Cartea 1 Samuel începe cu o poveste emoționantă despre devotamentul și credința Anei, mama lui Samuel. Ana, o femeie evlavioasă, nu putea avea copii și suferea profund din această cauză. Ea se roagă cu ardoare în templu, cerându-i lui Dumnezeu să-i dăruiască un copil. Ana face un jurământ: dacă Domnul îi va da un fiu, ea îl va închina Lui pentru întreaga viață. Această rugăciune sinceră este ascultată, iar Ana dă naștere lui Samuel, nume care înseamnă „cerut de la Dumnezeu”.
După naștere, Ana își respectă promisiunea și, când copilul este suficient de mare, îl duce la templu și îl încredințează preotului Eli pentru a-L sluji pe Domnul. Acest act de sacrificiu personal demonstrează atât puterea rugăciunii, cât și credincioșia Anei față de Dumnezeu.

1 Samuel 2: Cântarea de laudă a Anei și chemarea lui Samuel

Capitolul 2 din 1 Samuel include cântarea de mulțumire a Anei, un psalm de laudă în care recunoaște puterea și bunătatea lui Dumnezeu. Ana Îl preamărește pe Domnul pentru că El ridică pe cei umili și îi doboară pe cei mândri, un mesaj care reflectă temele esențiale ale cărților lui Samuel. În această cântare, se anticipează inversările de situație care vor marca întreaga istorie a poporului Israel și viitoarele evenimente din viața lui Saul și David.
Chemarea lui Samuel se desfășoară mai târziu, sub conducerea preotului Eli. În capitolul 3, Domnul îi vorbește lui Samuel în timpul nopții. La început, Samuel nu recunoaște vocea Domnului și crede că este chemat de Eli. După ce acest lucru se repetă de mai multe ori, Eli își dă seama că Domnul îl cheamă pe Samuel și îl sfătuiește să răspundă: „Vorbește, Doamne, căci robul Tău ascultă” (1 Samuel 3:9). Aceasta marchează începutul chemării profetice a lui Samuel, care va deveni un lider important al Israelului.

3. Saul, primul rege al lui Israel1 Samuel 9: Alegerea lui Saul

Capitolul 9 din 1 Samuel introduce figura lui Saul, primul rege al Israelului. Saul, un bărbat din seminția lui Beniamin, este descris ca fiind mai înalt decât oricine din Israel și foarte atrăgător. Aceste trăsături exterioare sugerează inițial calitățile pe care Israelul le căuta într-un conducător. Totuși, alegerea sa nu se bazează doar pe aspectul fizic, ci este un răspuns la cererea poporului de a avea un rege, lucru pe care Domnul îl permite, deși cu rezerve.
Saul este căutat de profetul Samuel, care a primit deja instrucțiuni de la Domnul cu privire la cine va fi noul rege. Într-o întâlnire providențială, Samuel îl unge pe Saul în secret, un ritual care simbolizează investirea divină în conducerea sa. Astfel, Saul devine unsul Domnului, ales să conducă poporul Israel.

1 Samuel 10: Ungerea publică a lui Saul
În capitolul 10, Samuel adună poporul pentru a confirma public ungerea lui Saul. Samuel îi cheamă pe toți să se prezinte înaintea Domnului, iar Saul este ales prin sorți. Când numele său este rostit, Saul este găsit ascunzându-se printre bagaje, o reacție care poate reflecta modestia sa inițială sau poate ezitarea sa de a îmbrățișa pe deplin rolul de rege.
Cu toate acestea, când Saul este înălțat în fața poporului, mulțimea strigă: „Trăiască regele!” (1 Samuel 10:24). Deși există un entuziasm inițial în rândul israelienilor, există și un grup care îl disprețuiește pe Saul și pune la îndoială capacitatea sa de a conduce. Această divizare în rândul poporului anticipează conflictele viitoare din domnia sa.

1 Samuel 11: Victoriile lui Saul și confirmarea regalității
Saul își câștigă rapid recunoașterea ca rege atunci când salvează cetatea Iabeș-Galaad de asediul amoniților. Sub conducerea sa, Israelul obține o victorie importantă, iar acest succes îi consolidează autoritatea și îl face acceptat în fața celor care se îndoiau de el. La finalul capitolului, Samuel organizează o ceremonie de reînnoire a regalității la Ghilgal, unde Saul este confirmat ca rege într-un mod oficial.

4. Definirea caracterului lui Saul1 Samuel 13: Încălcarea poruncii divine

Unul dintre cele mai importante momente din domnia lui Saul este relatat în capitolul 13, când Saul, confruntat cu amenințarea filistenilor, ia o decizie greșită. În loc să aștepte sosirea lui Samuel pentru a oferi jertfa înainte de bătălie, Saul aduce el însuși jertfa, deși acest lucru era strict interzis. Samuel ajunge imediat după aceea și îl mustră aspru pe Saul pentru că nu a ascultat porunca Domnului.
Acest moment reprezintă începutul căderii lui Saul în ochii lui Dumnezeu. Samuel îi spune că, din cauza neascultării sale, dinastia sa nu va dura, iar Domnul va căuta un om „după inima Sa” (1 Samuel 13:14) care să-i fie succesor. Această neascultare va defini relația tensionată dintre Saul și Dumnezeu pentru restul vieții sale.

1 Samuel 15: Neascultarea în lupta împotriva amaleciților
În capitolul 15, Saul primește o altă poruncă clară de la Domnul prin intermediul lui Samuel: să distrugă complet poporul amalecit, inclusiv regele Agag și toate posesiunile lor. Cu toate acestea, Saul și soldații săi păstrează pentru ei cele mai bune oi și vite și cruță viața regelui Agag.
Când Samuel îl confruntă pe Saul, acesta încearcă să se justifice spunând că animalele păstrate urmau să fie aduse ca jertfă Domnului. Samuel răspunde cu cuvintele memorabile: „Ascultarea face mai mult decât jertfele” (1 Samuel 15:22), subliniind faptul că ascultarea de porunca lui Dumnezeu este mai importantă decât orice ritual religios. Această neascultare finală pecetluiește soarta lui Saul; Domnul îl respinge ca rege, iar Samuel se desparte de el pentru totdeauna.

5. Relația lui Saul cu David1 Samuel 16: Ungerea lui David
După respingerea lui Saul, Domnul îl trimite pe Samuel să-l ungă pe David, un tânăr păstor din Betleem, drept viitor rege al Israelului. Ungerea lui David are loc în secret, iar Duhul Domnului coboară asupra lui din acel moment. Între timp, Saul începe să fie chinuit de un duh rău, iar David este adus la curtea lui pentru a-i cânta la harpă și a-l liniști. Astfel începe relația complexă și tensionată dintre cei doi.

### 6. Relația tensionată dintre Saul și David

**1 Samuel 17: David și Goliat

După ce David este uns în secret ca viitor rege, capitolul 17 din 1 Samuel ne oferă una dintre cele mai celebre relatări biblice: confruntarea dintre David și Goliat. David, tânărul păstor, este trimis de tatăl său să ducă mâncare fraților săi care luptau în armata lui Saul împotriva filistenilor. Acolo, David îl aude pe Goliat, un uriaș filistean, batjocorind armata lui Israel și provocându-l pe oricare dintre soldați să vină să lupte cu el.
Curajul și credința neclintită a lui David în Dumnezeu îl determină să accepte provocarea lui Goliat. Înarmându-se doar cu o praștie și cinci pietre netede, David reușește să-l învingă pe uriaș cu o singură lovitură, dovedind că, prin puterea lui Dumnezeu, chiar și cele mai mari obstacole pot fi depășite. Victoria lui David aduce un val de admirație din partea poporului, dar și gelozie din partea lui Saul.

**1 Samuel 18: Gelozia lui Saul**
După victoria asupra lui Goliat, David devine rapid un erou național. Femeile din Israel cântă: „Saul și-a bătut miile, iar David zecile de mii” (1 Samuel 18:7). Acest cântec de laudă provoacă o mare invidie în inima lui Saul, care începe să vadă în David o amenințare la tronul său. Deși David rămâne loial regelui, succesul său militar și favorul pe care îl câștigă în rândul poporului îl fac pe Saul să devină din ce în ce mai suspicios și paranoic.
Saul încearcă în repetate rânduri să-l omoare pe David. Îi oferă mai întâi fiica sa, Mical, în căsătorie, sperând că acest lucru îl va pune pe David într-o situație periculoasă. Cu toate acestea, David continuă să prospere, iar Mical îl iubește și îl protejează de planurile tatălui ei.

**1 Samuel 19-20: Prietenia dintre David și Ionatan**
Un alt aspect important al vieții lui David în această perioadă este prietenia strânsă cu Ionatan, fiul lui Saul. Această legătură specială între cei doi este menționată de mai multe ori în Scriptură și este un exemplu de loialitate și devotament. Ionatan își dă seama că tatăl său îl vrea mort pe David și face tot posibilul să-l protejeze, ajutându-l să scape din mai multe situații periculoase.
În ciuda acestei prietenii, Saul își continuă obsesia de a-l prinde și ucide pe David. Acest conflict dintre Saul și David devine din ce în ce mai intens, marcând un punct de cotitură în viața regelui Israelului.

### 7. Căderea și moartea lui Saul

**1 Samuel 28: Saul și vrăjitoarea din Endor**

Pe măsură ce filistenii se pregătesc să atace din nou Israelul, Saul se confruntă cu o teroare tot mai mare. Dumnezeu nu mai răspunde rugăciunilor sale, nici prin vise, nici prin profeți. Disperat, Saul ia decizia de a consulta o vrăjitoare din Endor, un gest contrar poruncilor divine. Aceasta îi invocă spiritul lui Samuel, care îi profețește moartea iminentă în luptă, atât pentru el, cât și pentru fiii săi.
Această scenă ilustrează disperarea totală în care Saul a ajuns și ruptura sa completă de Dumnezeu. Decizia de a consulta o vrăjitoare este un semn al pierderii totale a încrederii sale în Domnul și în providența divină.

**1 Samuel 31: Moartea lui Saul**
În cele din urmă, capitolul 31 din 1 Samuel descrie bătălia finală dintre Israel și filisteni pe muntele Ghilboa. Armata lui Israel este înfrântă, iar fiii lui Saul – Ionatan, Abinadab și Malchișua – sunt uciși. Rănit grav, Saul își ia viața, pentru a nu fi capturat și umilit de dușmani.

Aceasta marchează sfârșitul tragic al vieții lui Saul, un om care, deși a început cu promisiunea de a fi unsul Domnului, a sfârșit izolat și respins de Dumnezeu din cauza neascultării și rebeliunii sale. Saul rămâne o figură tragică în istoria Israelului, un lider care și-a pierdut binecuvântarea din cauza mândriei și a neascultării.

### Concluzii din viața lui Saul
Viața lui Saul este un exemplu dramatic de ceea ce se întâmplă când un om nu reușește să se supună poruncilor divine. Deși Saul a fost ales de Dumnezeu pentru a conduce poporul Israel, el a cedat în fața fricii, mândriei și neascultării, pierzând astfel favoarea divină și, în cele din urmă, tronul său. Căderea sa ilustrează importanța ascultării și umilinței înaintea lui Dumnezeu, teme centrale în întregul Vechi Testament.

Continuând studiul nostru, vom aprofunda aspecte esențiale din viața lui David, mai ales modul în care acesta a fost un exemplu de credință și ascultare de Dumnezeu. Vom analiza în detaliu versetele biblice din cărțile 1 și 2 Samuel și le vom încadra într-un context biblic, istoric și religios mai amplu.

### 1. David ca unsul Domnului (1 Samuel 16:12-13)

În 1 Samuel 16:12-13, citim despre ungerea lui David ca rege:
„Și a trimis să-l aducă. Era roșcat, cu ochi frumoși și o înfățișare plăcută. Domnul a zis lui Samuel: Scoală-te și unge-l, căci el este! Samuel a luat cornul cu untdelemn și l-a uns în mijlocul fraților lui; și Duhul Domnului a venit peste David, începând din ziua aceea și în cele următoare.”

**Explicație: **
Acest moment este esențial în istoria lui Israel, deoarece marchează trecerea autorității spirituale și regale de la Saul la David. Deși Saul era încă rege, Dumnezeu a hotărât să-l aleagă pe David datorită ascultării sale. Acțiunea de ungere este un simbol puternic în Vechiul Testament, reprezentând alegerea și consacrarea divină. În cazul lui David, ungerea marchează începutul unei relații speciale cu Duhul Sfânt, care va rămâne cu el pe tot parcursul vieții sale.

Contextul istoric al acestui moment reflectă tranziția dintre regatele tribale ale Israelului și formarea unei monarhii centralizate. Ungerea lui Davidnu a fost doar un act religios, ci și unul politic, prefigurând ascensiunea sa la tron. De asemenea, este important să observăm contrastul dintre Saul, care a fost lepădat de Dumnezeu din cauza neascultării sale (1 Samuel 15:23), și David, care, deși va comite greșeli, va rămâne un om după inima lui Dumnezeu (1 Samuel 13:14).

### 2. David și Goliat (1 Samuel 17:45-47)

În 1 Samuel 17:45-47, găsim răspunsul lui David către Goliat:
„David a zis Filisteanului: Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliță și cu pavăză, dar eu vin împotriva ta în Numele Domnului oștirilor, în Numele Dumnezeului oștirii lui Israel, pe care ai batjocorit-o. Astăzi, Domnul te va da în mâinile mele, te voi doborî și-ți voi tăia capul; și astăzi voi da stârvurile taberei filistenilor păsărilor cerului și fiarelor pământului. Și tot pământul va ști că Israel are un Dumnezeu. Și toată mulțimea aceasta va ști că Domnul nu mântuiește nici prin sabie, nici prin suliță. Căci biruința este a Domnului. Și El vă va da în mâinile noastre.”
**Explicație: **

Această scenă este un simbol al victoriei credinței asupra puterii fizice și a armelor de război. David, un tânăr păstor fără experiență de luptă, se confruntă cu Goliat, un războinic uriaș și temut. Totuși, David nu se bazează pe puterea sa sau pe armele sale, ci pe credința sa neclintită în Dumnezeu. Cuvintele lui David arată clar convingerea sa că victoria vine de la Dumnezeu, nu de la forțele pământești.

Din punct de vedere biblic, această confruntare este o prefigurare a felului în care Dumnezeu îi sprijină pe cei slabi și umili împotriva celor puternici. David nu se teme de dimensiunea sau puterea lui Goliat, deoarece înțelege că Dumnezeu este mult mai mare. Istoric, această luptă a avut un impact major, nu doar asupra moralului poporului Israel, ci și asupra poziției politice a lui David, căci după această victorie, el a fost recunoscut drept erou național.

### 3. David fuge de Saul (1 Samuel 24:4-6)

Un alt episod important din viața lui David este descris în 1 Samuel 24:4-6:
„Oamenii lui David i-au zis: Iată ziua în care Domnul îți zice: Iată, dau pe vrăjmașul tău în mâinile tale; fă-i ce-ți va plăcea. David s-a sculat și a tăiat încet colțul hainei lui Saul. După aceea, inima îi bătea, pentru că tăiase colțul hainei lui Saul. Și a zis oamenilor săi: Să mă ferească Domnul să fac împotriva domnului meu, împotriva unsului Domnului, un lucru ca acesta, și să pun mâna pe el, căci este unsul Domnului.”
**Explicație: **
Acest episod este remarcabil prin faptul că David refuză să-și facă dreptate singur, deși are ocazia să-l omoare pe Saul. În ciuda faptului că Saul încerca să-l ucidă, David nu îndrăznește să ridice mâna împotriva „unsului Domnului”. Acest act de reținere și respect față de autoritatea lui Saul reflectă umilința și ascultarea lui David față de voia lui Dumnezeu.
Istoric, această scenă ilustrează tensiunile continue dintre David și Saul, dar și respectul profund pe care David îl are pentru autoritatea stabilită de Dumnezeu. Din punct de vedere religios, David recunoaște că, deși Saul a greșit și a fost respins de Dumnezeu, el încă rămâne unsul Domnului și, prin urmare, David nu vrea să ia lucrurile în propriile mâini.

### 4. Moartea lui Saul (1 Samuel 31:4-6)

Ultimul capitol din 1 Samuel, capitolul 31:4-6, descrie moartea tragică a lui Saul:
„Saul a zis celui ce-i ducea armele: Scoate-ți sabia și străpunge-mă cu ea, ca nu cumva acești netăiați împrejur să vină să mă străpungă și să-și bată joc de mine! Cel ce-i ducea armele n-a vrut, căci îi era teamă. Și Saul și-a luat sabia și s-a aruncat în ea. Cel ce-i ducea armele, văzând că Saul a murit, s-a aruncat și el în sabia lui și a murit împreună cu el. Astfel a murit Saul, cei trei fii ai lui, cel ce-i ducea armele și toți oamenii lui, în aceeași zi.”

**Explicație: **
Moartea lui Saul este tragică, dar reprezintă și consecința finală a neascultării sale față de Dumnezeu. Refuzul de a-L asculta pe Dumnezeu l-a condus pe Saul pe o cale de autodistrugere. Înfrângerea sa în bătălie și sinuciderea sunt simbolice pentru modul în care, atunci când ne îndepărtăm de voia lui Dumnezeu, ne expunem la ruina spirituală și fizică.

Din punct de vedere istoric, moartea lui Saul a permis lui David să preia tronul și să unifice regatul Israelului. Totodată, din punct de vedere religios, moartea lui Saul este o lecție importantă despre importanța ascultării de Dumnezeu și despre pericolele mândriei și neascultării.
Acestea sunt doar câteva momente din viața lui Saul și a lui David care oferă lecții valoroase despre credință, ascultare și relația dintre om și Dumnezeu. Vom continua analiza acestui studiu cu viața și domnia regelui David în 2 Samuel, unde vom vedea cum Dumnezeu lucrează prin David pentru a aduce binecuvântări asupra poporului Israel.

*******************************************
Textul a fost redactat de Notar Daniel Ioan, cu respect pentru învățăturile Scripturii și cu o abordare evanghelică, chemând biserica la o relație mai profundă cu Dumnezeu, prin studiul Biblic.