PREÞUL UNEI ÎNCERCÃRI

Citim versetul de bazã din Biblie de la Iacov 1:2-4:
„Fraþii mei, sã priviþi ca o mare bucurie cînd treceþi prin felurite încercãri, ca unii cari ºtiþi cã încercarea credinþei voastre lucreazã rãbdare. Dar rãbdarea trebuie sã-ºi facã desãvîrºit lucrarea, pentruca sã fiþi desãvîrºiþi, întregi (maturi), ºi sã nu duceþi lipsã de nimic”.
Nu am ºtiut cã Pastorul va menþiona cartea mea „Pure joy” (Adevãrata bucurie), este drãguþ din partea lui. Adevãrul este cã Colin Dye mi-a cerut sã vorbesc despre ea: Bucuria purã. Aºa cã cred cã am un cuvînt bun pentru voi în seara aceasta. Îmi amintesc cã la început cînd am primit inspiraþia sã scriu aceastã carte, gîndul imediat a fost cã cei ce mã cunosc mai bine vor rîde, mai ales Lindon- care se roagã ca Domnul sã punã un zîmbet pe faþa mea. Natura mea nu este una zîmbãreaþã. Eu nu sunt un om care are un zîmbet natural pe faþã, trãsãturile mele faciale caracteristice sunt total opuse unei atitudini de bucurie. Poate crezi cã un om care zîmbeºte este bucuros. Nu totdeauna este aºa.
Ce este bucuria? O sã explic mai întîi ce NU este bucuria: Bucuria sincerã nu este ceva ce vine din temperamentul tãu natural. Existã oameni care, prin natura lor, au un zîmbet pe faþã tot timpul. Unii dintre ei nici mãcar nu sunt mîntuiþi, de aceea acest zîmbet al lor nu este în mod absolut o indicaþie a bucuriei. Am cunoscut o tînãrã din Westminister Chapell la care era o plãcere deoasebitã sã îi predici: zîmbea tot timpul...dar mai tîrziu am aflat cã viaþa ei era departe de a-i oferi zîmbete, ea avea doar acest semn al bucuriei pe faþã. M-am gîndit, nu ar fii minunat sã avem cu toþii aceasta, pentru cã ar fii o mãrturie grozavã. Altã datã am vãzut în public pe acesta gentleman cu pãr cãrunt care zîmbea foarte politicos, nu îmi puteam lua ochii de la el. Nu ºtiam cine era, dar mai tîrziu am aflat cã era (.....) un om care a suferit enorm, dar avea o faþã plinã de radianþã. ªi asta este o mãrturie minunatã.
Dar apoi mai sunt cei ce au un temperament melancolic, ºi aceºtia nu zîmbesc cu uºurinþã. Asta nu înseamnã cã ei nu au bucurie. Pentru cã ideea mea de bazã aici este: bucuria purã nu este egalã cu fericirea. O persoanã poate avea fericire, dar sã nu aibã bucurie, iar alþii pot avea bucurie, dar nu au fericire. Cuvîntul Fericire este derivat din cuvîntul grecesc care înseamnã „noroc”, ºi este ceva ce þi se întîmplã ca rezultat al unor circumstanþe. Sau o persoanã este fericitã atunci cînd a primit lucruri, sau cînd lucruri bune i se întîmplã. Poþi avea posesiuni materiale, o casã bunã, o maºinã bunã, o slujbã bunã, prestigiu – ºi poþi avea fericire- dar nu ai bucurie. Deci este o mare diferenþã.
Bucuria purã nu este absolut expresia feþei tale, nu este absolut fericirea, slujba, sau obþinerea a orice îþi doreºti în viaþã, ci este o stare care vine dinãuntru.
Isus a fost un om al durerii ºi obiºnuit cu suferinþa, dar a vrut ca ucenicii sã aibã bucuria Lui.

Iacov spune: „Consideraþi ca fiind bucurie purã atunci cînd staþi în faþa încercãrilor de tot felul”.(Trad. din lb. englezã). Hai sã presupunem cã te aflii într-o mare încercare, sau eºti în focul încurcãturilor de tot felul. Vreau sã te întreb: Îþi aminteºti sã spui: O, ce bine!! Cîþi dintre voi, atunci cînd vã aflaþi în suferinþe, le priviþi ca pe ocazii de purã bucurie?? Nu? Nimeni?. Bine cã sunteþi sinceri. Dar Iacov a spus sã facem aºa. El a spus, Consideraþi ca fiind o mare bucurie....
Cheia aici nu este „o mare bucurie”, ci este „consideraþi” (sã priviþi ca fiind...) Versiunea autorizatã spune: „Socotiþi ca fiind o mare bucurie”...
Aici avem acelaºi principiu ca ºi în cazul justificãrii prin credinþã . Aceasta este doctrina revoluþionara descoperitã de Martin Luter în sec XVI. El a descoperit cã Evanghelia aduce Vestea Bunã a Justificãrii prin Credinþã ºi anume, cînd tu renunþi sã te justifici prin faptele tale bune ºi în schimb ai încredere în jertfa ispãºitoare al lui Isus pe cruce, tu îþi transferi încrederea ta lui Isus (ºi nu în faptele tale), atunci El îþi transferã neprihãnirea lui þie. Astfel Dumnezeu te considerã (te socoteºte) neprihãnit. Dar tu nu te simþi neprihãnit. Justificarea prin credinþã nu este un simþãmînt, ci este felul cum te socoteºte Dumnezeu pe tine. Cînd tu ai încrederea în moartea Fiului Lui pe cruce, Dumnezeu îþi socoteºte þie neprihãnire. Acesta este schimbul Divin, e hotãrîrea lui Dumnezeu, ºi nu are nimic de a face cu tine sau cu faptele tale bune.
Deci dacã tu crezi în moartea lui Isus pentru tine, Dumnezeu îþi atribuie þie neprihãnire. Aceasta este doctrina justificãrii. De aceea odatã ce eºti salvat, eºti salvat pentru veºnicie, ºi nu mai poþi fii pierdut. Mîntuirea are valoare veºnicã odatã ce ai primit-o. Odatã salvat înseamnã salvat pentru totdeauna pentru cã neprihãnirea lui Isus a fost pusã pe contul nostru, a fost „depozitatã” în creditul nostru.
Ce vrea sã ne spunã Iacov este cã în acelaºi fel în care ne-am încredinþat lui Isus pentru justificare ca sã fim consideraþi neprihãniþi, tot la fel, spune el, cînd vã aflaþi în diferite încercãri, sã consideraþi o mare bucurie. Nu înseamnã cã vom simþi o mare bucurie atunci cînd suferim, nu înseamnã cã este o bucurie în sine, ci tu trebuie sã socoteºti cã este o ocazie de bucurie. ªi întrebarea la care vom da rãspuns astãzi este: De ce ar trebui sã faci asta??

O altã versiune a traducerii spune, Atunci cînd cãdeþi în diferite încercãri...
(ªi dacã nu ai o încercare în viaþã chiar acum, nu cãuta una, doar ca sã faci rost de bucurie, nu face asta!) Deci cînd cazi într-o încercare, înseamnã cã este ceva ce se întîmplã, tu nu ai cerut-o, nu ai cãutat-o, nu este vina ta cã a venit. Dar cînd a venit, considerã ca fiind o mare bucurie.
Cu cîþiva ani în urmã am hotãrît sã predic în biserica mea din aceastã carte a lui Iacov. Am planificat în avans, ºi am folosit toatã vara lui 1979 ca sã mã pregãtesc. ªi am ºtiu cã încã de la începutul capitolului, vine fraza asta cu „socotitul bucuriei prin încercãri”, aºa cã am vrut sã fiu bine documentat cu privire la ca vroia Iacov sã spunã.
În vara aceea, am hotãrît sã plecãm împreunã cu copiii la Disney World în Florida. Îmi amintesc cã cu ani în urmã am stat la un hotel în Ketsimy- Florida, ºi în acel oraº am mîncat cea mai bunã pizza din viaþa mea. În acele vremuri nu gãseai o pizza bunã în Londra, aºa cã m-am bucurat la ideea de a gãsi una bunã în America, aºa cã am hotãrît sã mergem înapoi în acel oraº ºi sã mai mãnînc o pizza din aceea. ªi m-am bucurat anticipat cu luni înainte. Ei bine, în sfîrºit am ajuns la motel, ne-am plasat în camerã, am despachetat ºi am fugit repede în stradã sã comandãm pizza. Fiecare a comandat ce ºi-a dorit. Îmi amintesc cã am comandat grozava pizza „Supreme” cu ansiove, ciuperci, ceapã, ardei, cîrnaþi – o plãcere! Dupã 45 de minute, pizza noastrã întîrzie sã vinã, aºa cã m-am dus la ghiºeu ºi am întrebat, unde este pizza mea? M-a întrebat care e numele meu, apoi a spus cã nu au nici o pizza pe numele meu. Vã spun cã aceasta se petrecea în zilele dinainte de a deveni duhovnicesc.! Am spus, Vrei sã zici cã eu stau aici de 45 de minute ºi aºtept degeaba, ºi nici mãcar nu aþi luat comanda mea? Bine, a spus, vã luãm comanda acum, ce doriþi? I-am spus din nou ce pizza vreau. Nu ºtiu dacã omul avea prima lui zi de muncã, dar se pãrea cã trece o veºnicie, ºi el tot nu mai termina de fãcut acea pizza. În fine, dupã ce am aºteptat mai mult de o orã, a început sã plouã afarã. ªi cînd plouã în Florida, toarnã cu gãleata. Atît de multã apã a plouat încît ieºind din pizzerie ne-am cufundat în apã. Soþia ºi copiii cumva au reuºit sã îºi ieie porþiile ºi sã fugã în camerele de la motel; eu am pãºit într-o baltã, apa a curs din plin pe punga maronie din mînã, ºi înainte sã îmi dau seama ce se întîmplã, toatã pizza mea a alunecat într-o baltã adîncã cu apã. Totul a dispãrut sub apã, ciuperici, cîrnaþi, ardei, totul: au dispãrut! ªi cînd am intrat în camera de la motel, toþi ceilalþi îºi mîncau poþiile lor. Ei bine, am întors ºi am condus din nou la pizzerie, ºi într timp m-am gîndit la acest verset – pe care trebuia ca sã îl pregãtesc pentru predicã. Socotiþi totul ca pe o mare bucurie. Oamnei buni, acum eu ºtiu cã existã mult mai multã suferinþã în lume astãzi decît asta. ªi aproape cã mã aºtept ca cineva sã se ridice din audienþã ºi sã spunã, cum îndrãzneºti sã vii cu un astfel de exemplu, cînd este atîta suferinþã realã în lume?? Dar stai sã îþi spun ceva: Isus a zis: Cel ce este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios ºi în cele mari.
Fraza care mi-a venit în minte în timp ce conduceam înapoi spre pizzerie a fost: Cum poþi sã preþuieºti încercarea?? Fie ceea ce predici este adevãrat, fie nu este, aici este ºansa ta de a o dovedi.
Am fost atît de dezamãgit ºi supãrat, apoi i-am arãtat o faþã la acel om care nu arãta prea duhovniceascã...dar am început sã spun: Îþi mulþumesc Doamne, ºi am început sã mã bucur, ºi am început sã mã calmez ºi sã mã gîndesc, dacã nu primesc alta, este bine oricum, pentru cã am început sã simt o bucurie în inima mea, pe care nu am avut-o de mult timp. Nu vã pot spune ce a însemnat pentru mine. În final am comandat altã pizza ºi am primit-o gratis...a fost un om drãguþ, doar nu era vina lui, deci ar fii trebuit sã îmi ia bani pentru ea, dar era un om bun. Dar vã spun: aceastã întîmplare a fost pivot în viaþa mea spiritualã. Pentru cã noi învãþãm în lucrurile mici, ºi în cazul acesta, am învãþat sã mulþumesc Domnului. ªi sã vã mai spun ceva: în anii ce au urmat dupã aceea, eu ºi cu soþia mea am avut cîteva încercãri grele într-adevãr. Încercãri majore, serioase, copleºitoare rãvãºitoare; dar opinia mea este: dacã nu aº fii luat atitudinea de mulþumire în mijlocul acelei încercãri în oraºul Ketsimy, atunci ºtiu cã Dumnezeu ar fii spus, „Bun, sã îþi spun ceva: aºteaptã sã vinã o altã încercare”.
Înainte ca sã fii promovat la nivelul urmãtor, sau la nivelul superior de slujire, încercarea ºi testul îþi vor sta în cale. Încercãrile mari te pregãtesc pentru o slujire mare. Dacã eºti promovat, atunci primeºti o ungere mai mare. Încercãrile mai mici te pregãtesc pentru testul cel mare care te aºtepatã ca sã îþi aducã ungerea cea mare pentru slujire.
Acum sã-þi spun de ce este acest mesaj important: este important numai pentru cei ce doresc o ungere mai mare. Este posibil ca cineva dintre cei prezenþi astãzi doresc o ungere mai mare? V-ar place? Fiþi atenþi cã Dumnezeu vã aude. De ce este important acest mesaj?? Pentru cã trebuie sã ºtiþi: cu cît este mai mare suferinþa, cu atît este mai mare ungerea care vine.

Ungerea este Puterea Duhului Cel Sfînt care te ajutã sã faci uºor ceea ce trebuie sã faci. Dumnezeu nu ne promoveazã niciodatã la un nivel de incompentenþã. Cînd începi sã lupþi ºi nu poþi sã faci ce trebuie sã faci, atunci sã ºtii cã ai ieºit de sub ungerea ta. Dar cu cît este mai mare ungerea, cu atît faci mai uºor ceea ce trebuie sã faci. Cînd ai început sã te zbaþi, înseamnã cã ceva nu merge cum trebuie. Iar o ungerea mai mare este promisã acelora care trec prin suferinþã ºi înnoblieazã încercarea.. O sã îþi arãt de ce preþuirea încercãrii face diferenþa cît o lume.

Printre cei ce mã acultã azi, este cineva care se aflã în cel mai mare necaz al vieþii, chiar acum. Nu ºtiu cine este persoana aceasta. Întrebarea care se pune este: ce ai de gînd sã faci? Ai de gînd sã înnobilezi suferinþa, sau o sã spui, Doamne, cum poþi sã îmi faci una ca asta??
Cu toþii m-aþi auzit predicînd înainte despre aceasta ºi anume, una din rãdãcinile unei ungeri mai mare este „Iertarea completã”. De aceea ierþi pe cei ce te-au rãnit. Dar cînd tu înnobilezi suferinþa, tu Îl justifici pe Dumnezeu pentru ceea ce El a permis ca sã se întîmple. Iertarea completã este atunci cînd tu ierþi cea mai adîncã ranã pe care cineva þi-a fãcut-o, iar cînd înnobilezi suferinþa, tu spui de fapt, „Doamne, nu-i nimic. Este în ordine”.
Sunt sigur cã sunt mulþi oameni aici care au suferit teribil. Ce ziceþi dacã am avea timp suficient, ºi am lãsa pe orice persoanã prezentã sã vinã aici ºi sã îºi spunã istoria? Sã zicem cã vom auzi istoria fiecãruia despre cît de mult a suferit. Unii dintre voi au trecut prin suferinþe groasnice: poate fii fizice, finaciare, familiare, poate ai fost abuzat ca ºi copil, poate ai fost minþit ºi înºelat. Apoi dacã ne decidem sã votãm pentru top 10 (primele 10 cele mai mari). Ei bine, poate vei spune: „Eu voi fii în acel grup”. Te cred. Apoi sã presupunem cã alegem 3 oameni dintrea acei 10 care au suferit cel mai mult. Poate spui: „Cred sincer cã aº fii în acel grup de 3 oameni care au suferit cel mai mult”. ªi dacã am decide sã alegem o singurã persoanã, care mai mult decît oricine altcineva în aceastã adunare a suferit? Poate ai fii tu. ªi sã presupunem cã acceptãm cã tu eºti acela, te chemãm aici în faþã sã te vadã toþi cã tu eºti acela care ai suferit mai mult decît oricine altcineva din aceastã congregaþie, atunci care ar fii reacþia ta? Vei spune: „Vezi, þi-am spus eu! Þi-am spus cît de mult am suferit!” ªtiu cã ai avea o întreagã raþie de compãtimire-de-sine ºi vei cãuta sã cîºtigi simpatia altora spunînd cît de mult ai suferit. Dar oare s-ar putea ca sã acþionezi în alt fel, ºi sã vezi ºi sã îþi dai seama cã Dumnezeu þi-a înmînat pe o „tavã de argint” o invitaþie pentru o umblare la un nivel înalt sub ungerea Lui, pe care nimeni altcineva nu o poate primi pentru cã nimeni nu a suferit ca ºi tine? ªi persoana ce stã lîngã tine nu are promisiunea pentru o ungere mai mare pentru cã ea nu a suferit la fel de mult ca ºi tine. Dar tu ai suferit, ºi din cauza cã ai trecut prin ce ai trecut, Dumnezeu se uitã din cer jos la tine ºi îþi spune: „Tu eºti echipat(ã) pentru asta. Am planuri mari pentru tine. Lucrarea ta nu s-a terminat încã. Tu ai fost însemnat, marcat, ºi acum te aºteaptã har ºi glorie în drumul ce îþi stã înainte, pentru cã cu cît este mai mare suferinþa, cu atît va fii mai mare ungerea ºi abilitatea pentru lucrare.”
Cel mai sigur cuvînt pentru o ungere mai mare este acesta pe care vi-l spun astãzi. Cît despre mine, aº dori mai degrabã ca sã am o ungere mai mare din partea Duhului Sfînt decît orice altceva. ªi încã nu am ungerea pe care o doresc. Dar dacã cît de cît existã o ungere peste mine, pot sã îþi spun cum a venit: nu atît de mult prin oameni care s-au rugat pentru mine (ºi accept asta, punerea mîinilor este o slujbã plinã de ungere), ºi nici sculatul de dimineaþã ca sã mã rog, ºi nici darea zeciuielii, sau umblarea în ascultare – toate aceste lucruri au locul lor. Dar dacã am cît de cît o ungere, ea vine în cea mai mare parte din învãþãtura pe care mi-a dat-o Dumnezeu de a înnobila suferinþa. Iertare completã pentru toatã lumea, dar mai ales sã poþi spune, „Doamne, nu face nimic, este OK. Pentru cã ºtiu cã ai fãcut aceasta cu un scop”.

Vreau sã vorbim aici despre atitudinea ta în situaþia aceasta. Nu este plãcut deloc sã treci prin încercãri. Cum sã consideri bucurie cînd nu este nimic plãcut cu privire la încercare? Rãspunsul este acesta: din cauza a ceea ce urmeazã sã vinã. Atunci o sã fii bucuros. Întrebarea esta CUM SÃ ÎNNOBILEZI SUFERINÞA? Cum poate cineva face aºa ceva?
În primul rînd o accepþi. În loc sã spui: „Cum de mi s-a putut întîmpla aºa ceva?” ºi în loc sã umbli supãrat tot timpul, tu trebuie sã o accepþi. Aceasta este maturitate spiritualã. sentimentele tale nu te vor asista la acesata, dar tu trebuie s-o faci prin credinþã – la fel ca ºi iertarea. Ca sã ierþi pe cineva care te-a rãnit nu vei avea niciodatã chef, nu vei SIMÞI niciodatã cã poþi, dar o faci prin credinþã. Ureazã bun venit încercãrii, pentru cã ea te pregãteºte pentru lucrurile bune care îþi sunt pregãtite, dar pe care nu le poþi primi dacã nu ai maturitate spiritualã. Iov a spus: „Bucuria încercãrii vine de sus”. Satana nu face nimic fãrã aibã perimisune de la Dumnezeu. Deci nu uita, orice încercare care vine în calea ta are aprobarea lui Dumnezeu. ªi El considerã cã eºti apt pentru ea, ºi acesta este un lucru bun de ºtiut.
În al doilea rînd: nu intra în panicã. Nu uita: Dumnezeu a permis-o indiferent despre ce este vorba.
În al treilea rînd: priveºte încercarea ca pe un compliment de la Dumnezeu. ªtii ce înseamnã cuvîntul „Ferice de” (sau binecuvîntat este cel ce- în lb. engl.) din limba greacã? Ca acolo unde spune „Ferice de voi cînd oamenii vã vor insulta”. Îþi spun ce înseamnã: Felicitãri! Felicitãri cînd oamenii vã persecutã, vã insultã, spun tot felul de lucruri rele împotriva voastrã din cauza mea, pentru cã Dumnezeu ºtie cã atunci sunteþi marcaþi pentru o ungere mai mare, fãrã acestea nu puteþi avea o ungere mai mare. ªi astfel Dumnezeu vine ºi spune: tu eºti apt pentru asta, nu intra în panicã ºi acceptã venirea încercãrii. Dumnezeu spune „Felicitãri” pentru ºtie cã este un preþ în încercare.
De ce a permis Dumnezeu? Pentru cã este un scop în orice încercare. Suferinþa nu este degeaba. De aceea am spus ºi mai dinainte: CU CÎT ESTE SUFERINÞA MAI MARE, CU ATÎT VA FII MAI MARE UNGEREA CARE TE AªTEAPTÃ.
ªi al patrulea rînd cum sã înnobilezi suferinþa: Nu încerca sã îi pui capãt. Aceasta este greºeala pe care o facem cu toþii: cînd suferinþa vine, cãutãm cãi cum sã ieºim din ea. Cum sã fac sã scap de aici? – te gîndeºti. Nu face asta. Orice încercare pe care Dumnezeu o permite sã vinã în calea ta are un calendar – un orar de timp – bine zidit înlãuntrul ei. Te asigur cã se va sfîrºi. Dar cînd se întîmplã, pare cã nu se sfîrºeºte niciodatã. E ca ºi cînd te îmbolnãveºti: te gîndeºti, „Nu o sã mã fac bine niciodatã”. ªi cînd încercarea vine, þi se pare cã dureazã o veºnicie. Îþi spun: se va sfîrºi, nu va dura pentru totdeauna!. ªi cînd se va sfîrºi, vei primi un carnet de apreciere în cer, care va arãta ce ai fãcut în acea încercare. ªi pe el va sta scris fie promovat, fie cãzut. Dacã vei înnobila suferinþa, vei trece testul, ºi Dumnezeu îþi va spun, „Bine slugã bunã”. Dacã vei cãdea la examen, Dumnezeu va spune, „Îmi pare rãu...dar trebuie sã îþi dau un altul”. Dar apoi se poate ca sã trebuiascã sã aºtepþi pentru o vreme pînã ce vine un altul, ºi asta însemanã cã primirea unei ungeri mai mari se va amîna foarte mult. Din cauza asta îþi spun, odatã ce încercarea vine, ureazã-i bun venit, nu o lãsa sã treacã de tine.
Eu obiºnuiam sã mã plîng totdeauna. ªi acum mã gîndesc, cu cît mai repede m-ar fii putut folosi Dumnezeu dacã nu aº fii fost aºa un cîrtitor de mare! Dar într-o zi, s-a întîmplat în Ketsimy, a început cu o pizza, poþi sã rîzi dacã vrei, dar acel eveniment a fost decisiv pentru mine. Îþi spun, indiferent dacã te afli într-o încercare mare sau micã, ureazã-i bun venit, nu intra în panicã, priveºte-o ca pe un compliment din partea lui Dumnezeu, El ºtie cã este cu un scop, nu încerca sã îi pui capãt, ºi ultiml punct: NU CÎRTI. Nu murmura, nu te plînge. ªtii cã în 1 Cor 10:8-10, Dumnezeu aºeazã imoralitatea sexualã pe acelaºi plan cu cîrtirea? Acum pe bunã dreptate gîndeºti: Un scandal sexual este cel mai rãu dintre toate” – înþeleg aceasta ºi acest pãcat nu se poate justifica. Dar gîndeºte-te cã în ochii lui Dumnezeu cîrtirea este la fel de rea. Lui nu îi face plãcere cînd noi murmurãm. Nu suntem plini de credinþã atunci cînd murmurãm. Atunci de ce sã consideri ca fiind o mare bucurie atunci cînd treci prin diferite încercãri? Evrei 12:6
Cãci Domnul pedepseºte pe cine -l iubeºte, ºi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care -l primeºte.(Traducerea Amplificatã: Cãci Domnul corecteazã ºi disciplineazã pe oricare îl iubeºte...).
Dumnezeu aduce disciplinã, iar cuvîntul “disciplinã” în limba greacã înseamnã “a învãþa forþat”. Aºa cã Dumnezeu are un mod special de a ne atrage atenþia.
M-am gîndit la versetul din Faptele Apostolilor 4:13 cînd Petru ºi Ioan au fost bãtuþi ºi li s-a interzis a mai vorbi în numele lui Isus, scrie cã atunci cînd au pãrãsit adunarea, s-au bucurat pentru cã au fost gãsiþi vrednici sã sufere ruºinea pentru numele Lui. Poate acum, dacã suferi pentru numele Lui, þi-e milã de tine însuþi. Dar ei au socotit ca fiind o mare bucurie. Dar nu numai persecuþia, sau suferinþa pentru numele Lui, ci orice vine în calea ta, Dumnezeu spune: Consider-o ca fiind o mare bucurie. ªi asta din cauza ungerii ºi a poziþiei pe care El le-a pregãtit pentru tine. Unii dintre cei ce mã ascultaþi sunteþi chemaþi pentru lucruri mari, dar nu veþi afla niciodatã ce anume este, pînã ce nu învãþaþi sã înnobilaþi suferinþa, sã consideraþi ca fiind o mare bucurie atunci cîn treceþi prin diferite încercãri. ”Tatã din ceruri, te rog sã iei acest cuvînt ºi sã faci cu el o diferenþã în vieþile a mii de oameni care îl vor auzi. Fie ca el sã aducã mare glorie ºi onoare numelui tãu prin Duhul Sfînt. În Numele lui Isus, amin.”