Psalmii încrederii

Dumnezeul care te cunoaşte cu adevărat – Ps 139

Psalmii încrederii

Psalmii încrederii dau un singur mesaj. Ei descriu o încredere totală, oarbă, evidentă, în Dumnezeu. Un astfel de nivel simplu de încredere produce până la urmă intimitate. Iar intimitatea clădeşte încredere. Toţi cei care sunt implicaţi într-o relaţie foarte strânsă cu cineva vor înţelege acest lucru.

            Psalmul 139 este un exemplu frumos şi familiar al unui psalm al încrederii. Unele părţi din acesta ne sunt foarte familiare. Este însă şi un frumos exemplu al celei mai importante trăsături stilistice ale poeziei evreieşti – versurile paralele. În loc să fie o poezie cu rimă, psalmul este un poem care repetă aceeaşi idee în două moduri diferite.

Unde mă voi duce departe de Duhul Tău?

Unde voi fugi departe de faţa Ta?

Sau

Ştii când umblu şi când mă culc şi cunoşti toate căile mele.

Sau

Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima.

Încearcă-mă şi cunoaşte-mi gândurile.

Urmând acest stil de a scrie, scriitorii psalmilor au găsit o idee măreaţă – uneori faptul de a scrie acelaşi lucru într-o formă nouă şi diferită îi ajută pe oameni să înţeleagă mai bine ceea ce se vrea transmis. Acest psalm al încrederii ilustrează foarte clar acest lucru.

            Poezia este minunată. Mesajul încrederii este simplu. Conceptul de intimitate este profund. Şi toate aceste lucruri sunt disponibile pentru noi azi, dacă ne facem timp să citim acest psalm şi să ne bucurăm de bogata relaţie a scriitorului cu Dumnezeu.

Dacă vă interesează şi alţi psalmi de încredere, puteţi să citiţi Psalmii 11, 16, 23, 28 şi 62

Scop

Dumnezeu ne creează. Dumnezeu e  Cel care ne caută. El vrea de asemenea să Îl căutăm şi să Îl cunoaştem, aşa încât să putem să avem o relaţie intimă cu El.

Staţi puţin şi gândiţi-vă – care dintre aceste scenarii vă sunt cele mai potrivite?

·        “Bună. Cum merge viaţa ta devoţională?”

·        “Aş vrea să ştiu mai multe despre tine. Ce-ar fi să îmi spui câteva dintre cele mai adânci şi mai întunecate secrete ale tale, pe care nu le mai ştie nimeni?”

·        “Vrei să îmi dai, te rog, sarea? Apropo, la mulţi ani de ziua ta!”

·        Pentru tine însuţi: “Aş vrea ca cuiva să îi pese de mine îndeajuns de mult ca să mă întrebe prin ce anume trec acum!”

Toate aceste afirmaţii reflectă diverse niveluri de intimitate între doi oameni. Care dintre ele descrie cel mai bine nivelul în care voi vă simţiţi  confortabil cu cei din jur? Acum întrebaţi-vă cât de intimi sunteţi în relaţia cu Dumnezeu. Cu privire la care lucruri sunteţi suficient de intimi cu Dumnezeu pentru a le cere de la El? Cât de dispuşi sunteţi să auziţi adevărul de la El?

            Gândeşte-te un moment la tinerii din lucrarea în care eşti implicat. Sunt ei într-o relaţie intimă cu Dumnezeu? Credeţi că ei stau regulat în faţa Lui şi spun: “Hei Doamne, poţi să Îţi iei câteva momente pentru a te uita la inima şi la mintea mea, ca apoi să îmi spui ce gândeşti despre mine?”

            În lumea de azi, în care imaginea exterioară contează mai mult decât caracterul interior, probabil că tinerii tăi strigă după cineva care să îi cunoască – cu adevărat, în interior, acolo unde contează cu adevărat. Foloseşte acest psalm pentru a îi ajuta pe tinerii tăi să înveţe cum anume să se deschidă înaintea lui Dumnezeu şi să înceapă să Îl cunoască în mod intim.

            Înainte de întâlnire, strânge informaţie despre tinerii tăi, pe care să o poţi folosi în următoarea activitate. Poţi folosi zile de naştere, numărul de fraţi sau de surori, moştenirea etnică, locul naşterii, sau alte astfel de informaţii personale. Foloseşte datele respective pentru a crea o listă pe care să o poată completa tinerii tăi. De exemplu:

·        Cine s-a născut în Cernavodă?

·        Cine are bunici care locuiesc în Bucureşti?

·        Cine s-a născut în 7 mai 1985?

Fă între 15 şi 20 de întrebări pe care să le pui pe lista respectivă. Fă suficient de multe copii, pentru ca toţi să poată avea câte una. Începe jocul respectiv spunând ceva de genul:

Astăzi ne vom juca un joc de ghicit. În mâinile voastre aveţi o listă  cu informaţii despre tinerii din sală. Este sarcina voastră să aflaţi cine anume sunt ei. Este uşor, aşa cum este de uşor faptul de a merge la cineva să îl întrebi dacă a fost născut în Cernavodă. Aveţi cinci minute pentru a găsi cât mai multe răspunsuri posibile.

Spune-le tinerilor că trebuie să pună doar întrebări specifice – de exemplu: “te-ai născut în 7 mai 1985?” în loc de “Eşti tu oare unul de pe lista mea? Dacă da, atunci care?”  De asemenea, cei care constituie răspunsul la una dintre întrebări nu trebuie să se ofere voluntari să dea această informaţie dacă nu li se cere acest lucru de către cineva în mod specific – aşa că nu este corect pentru ei să meargă la prietenii lor şi să le spună că “ei sunt răspunsul la numărul 3”.

Atunci când a trecut timpul, cheamă-i pe toţi înapoi şi pune-le următoarele întrebări:

·        Cum a fost să cauţi să afli un lucru care este important?

·        Cum se aseamănă acest lucru cu modul în care se uită Dumnezeu la noi?

·        Cum se aseamănă acest lucru cu modul în care ne uităm noi la Dumnezeu?

·        Aţi mai încercat vreodată să căutaţi să aflaţi anumite informaţii despre un lucru sau despre cineva?

·        Cum anume aţi reuşit să realizaţi acest lucru?

Încheie partea de introducere spunând ceva de genul:

Dumnezeu ne caută – în mod specific, o căutare după încrederea noastră şi după intimitate cu noi. El nu va fi satisfăcut până nu găseşte aceste lucruri.

            Astăzi vom vorbi despre dorinţa lui Dumnezeu de a căuta fiecare colţ al vieţii noastre – şi la motivul pentru care El face acest lucru.

Introducere (opţiune pentru grup mare)

Acesta este un vechi joc de grup care îi va ajuta pe tinerii tăi să înţeleagă conceptul de a sa încrede în Dumnezeu.

            Cere-le să stea într-un cerc. Cercul trebuie să fie suficient de mic pentru ca o persoană care stă în centrul acestuia să poată fi prinsă cu uşurinţă de către ceilalţi. Cere unui voluntar să stea în mijloc cu braţele strânse la piept. Dacă ai foarte mulţi tineri, poţi să faci mai multe cercuri, cu câte un voluntar pentru fiecare dintre ele. Cere-le tinerilor din cerc să stea umăr la umăr, cu faţa înspre cerc şi cu mâinile întinse înainte, cu palmele în sus, gata pentru a prinde pe cineva. Voluntarul din mijloc trebuie să se lase să cadă drept, fără să cadă în genunchi, direct în mâinile celor din cerc. Instruieşte-i pe cei din cerc să îl împingă cu blândeţe către ceilalţi din cerc.

            Apoi, cere unui alt voluntar să stea în picioare pe marginea unui scaun. Cere-le celorlalţi tineri să se alinieze în două rânduri, stând faţă în faţă. Tinerii trebuie să poată prinde braţul celui care stă exact în faţa lor. Cere voluntarului să îşi încrucişeze braţele la piept şi să îşi dea drumul cu spatele în mâinile tinerilor care stau în spatele lui. După ce ai dat voie câtorva voluntari să facă acest lucru, pune următoarele întrebări:

·        Cum se aseamănă acest exerciţiu cu faptul de a ne încrede în Dumnezeu?

·        Când anume aţi avut dificultăţi în a vă încrede în Dumnezeu?

·        Pentru care lucru anume este dificil să te încrezi în Dumnezeu?

Spune apoi ceva de genul:

E nevoie de multă încredere pentru a lăsa pe cineva să ne cunoască, chiar şi dacă este vorba de Dumnezeu. Haideţi să începem privind la un pasaj din Biblie, unde o persoană a avut o încredere de necrezut în Dumnezeu şi o dorinţă adâncă după o reală intimitate cu El.

Studiu biblic

Cere-le tinerilor să găsească un loc unde să poată sta în linişte şi confortabil, şi spune-le ceva de genul:

Nu avem de multe ori timp să stăm şi să ascultăm pur şi simplu ceea ce are Biblia să spună. Una dintre căile prin care începem să ne încredem şi să cunoaştem pe cineva în mod intim, este aceea de a petrece timp cu persoana respectivă. Mult timp. Vreau să vă închideţi ochii, să vă relaxaţi şi să ascultaţi cuvintele Psalmului 139, în timp ce eu îl voi citi pentru voi. Poate că, pe măsură ce ascultaţi, veţi face din cuvintele psalmistului propriile voastre cuvinte.

Pune nişte muzică instrumentală în surdină, în timp ce citeşti acest psalm. Dacă poţi, citeşte din două sau trei traduceri diferite. Dacă preferi, cere altui lider sau tânăr să facă acest lucru. Ai grijă să citeşti rar pentru ca tinerii să aibă o şansă să absoarbă ceea ce este citit. Atunci când ai terminat, spune ceva de genul:

Ceea ce cere acest scriitor este incredibil. Amintiţi-vă, acest psalmist Îi cere lui Dumnezeu, pe care nu L-a văzut niciodată să îl inunde, pentru a căuta în El atât lucrurile bune cât şi cele rele. În mod categoric, el se încredea în Dumnezeu în mod profund. Mulţi dintre noi nu avem oameni în care să ne putem încrede astfel. Dumnezeu însă doreşte şi vrea o astfel de relaţie cu tine. Şi El este vrednic de încrederea ta.

Ce înseamnă toate acestea (opţiune pentru discursul liderului)

Începe discursul tău cu ceva de genul:

Nu toţi ne asemănăm cu scriitorul pasajului pe care tocmai l-am studiat. Faptul de a ne deschide înaintea lui Dumnezeu şi de a Îi cere să ne cerceteze nu este un lucru uşor pentru cei mai mulţi dintre noi, însă cred că am ceva idei care ne pot ajuta să ne deschidem înaintea Lui.

Dacă vrei să citeşti din nou Psalmul 139 pentru tinerii tăi, poţi să o faci acum. Dacă crezi că acest lucru este încă proaspăt în memoria lor după activităţile pe care tocmai le-ai făcut, mergi mai departe cu discursul.

Un pas important în a Îl lăsa pe Dumnezeu să ne cerceteze este acela de a ne opri suficient de mult timp pentru a Îi da voie să se uite la vieţile noastre. Cum anume să ne oprim? Cum anume să Îi permitem lui Dumnezeu să ne cerceteze?

            Oprirea implică trei lucruri – faptul de a ne lua un timp, de a găsi un loc liniştit şi de a ne concentra asupra lui Dumnezeu. Apoi, trebuie să Îi cerem lui Dumnezeu să ne cerceteze. Acest lucru este la fel de simplu ca şi cum ai spune: “Doamne, uită-te la mine!” Poate că veţi dori chiar să spuneţi ceea ce a spus psalmistul: “Cercetează-mă, Dumnezeule şi cunoaşte-mi inima!”

Cere-le tinerilor să petreacă câteva secunde pentru a se gândi când şi cum ar putea să găsească timp pentru a îşi concentra atenţia  asupra lui Dumnezeu. Continuă cu:

De îndată ce I-am cerut lui Dumnezeu să ne cerceteze, două lucruri se pot întâmpla. În primul rând, am putea să simţim efectiv prezenţa lui Dumnezeu şi faptul de a fi aproape de El. Însă, în al doilea rând, am putea să ne dăm seama  că există lucruri în vieţile noastre pe care El vrea să le dea la o parte.  Poate fi păcat, sau ceva la care ţinem prea mult. Lucrurile care ne împiedică să petrecem timp cu  Dumnezeu şi să ne apropiem mai mult de El trebuie să fie date la o parte. La acest punct avem o alegere de făcut. Putem fie să Îl ignorăm pe Dumnezeu şi să pretindem că nu este nimic în vieţile noastre ce El ar vrea ca noi să schimbăm, fie putem să spunem “Iată-l” şi să dăm lui Dumnezeu lucrul respectiv.

Cere tinerilor să petreacă câteva secunde gândindu-se la ceea ce Dumnezeu ar putea să găsească dacă ei I-ar cere cu adevărat să cerceteze inimile lor. Continuă cu:

Trebuie să scăpăm de tot ceea ce ne împiedică să ne apropiem de Dumnezeu. Acest lucru nu este uşor de făcut pentru că este, probabil, ceva la care ţinem – altfel nici nu s-ar afla pe primul loc în viaţa noastră. Întrebarea este: la ce ţinem noi mai mult – la relaţia noastră cu Dumnezeu, sau la lucrul care ne împiedică să Îl cunoaştem pe Dumnezeu mai bine?

Ce înseamnă toate acestea (opţiune de discuţie în grupe mici)

Împarte-i pe tineri în grupe mici şi cere liderilor să îi conducă prin următorul ghid de discuţie:

Înainte de a citi Psalmul –

·        Când ai stat ultima dată înaintea lui Dumnezeu pentru a Îi cere să îţi cerceteze inima?

·        Cum a fost? Ce s-a întâmplat?

·        De ce este important să Îl lăsăm pe Dumnezeu să ne cerceteze?

·        Care sunt beneficiile faptului de a Îl lăsa pe El să ne cerceteze?

·        Care sunt piedicile în a Îl lăsa pe Dumnezeu să ne cerceteze?

Citiţi Psalmul 139:1-4

·        Dacă Dumnezeu ne cunoaşte cu adevărat, de ce avem nevoie să Îi cerem să ne cerceteze?

·        Ce înseamnă să fii cunoscut în mod total de către Dumnezeu?

·        Care este semnificaţia faptului de a scoate în evidenţă lucruri cum sunt statul jos şi sculatul?

Citiţi Psalmul 139:5-13

·        Ce înseamnă să fii “urzit”?

·        Bazaţi pe ceea ce spune acest psalm, putem oare să scăpăm de prezenţa lui Dumnezeu? Este posibil să scăpăm de cercetarea lui Dumnezeu?

·        Care este diferenţa dintre a sta în prezenţa lui Dumnezeu şi a fi cercetaţi de El?

·        Devreme ce El ne-a creat, putem oare să Îl împiedicăm să ne cunoască? Explicaţi.

·        De ce ne-a făcut Dumnezeu?

Citiţi Psalmul 139:14-16

·        Ce înseamnă să fii făcut într-un loc tainic?

Citiţi Psalmul 139:17-22

·        Bazându-ne pe acest pasaj, suntem oare noi capabili să Îl cercetăm pe Dumnezeu? Explicaţi.

·        Ce înseamnă că gândurile lui Dumnezeu sunt nenumărate? Ce înseamnă acest lucru referitor la timpul care I-a fost necesar pentru a ne crea pe noi?

Citiţi Psalmul 139:23-24

·        Dacă Dumnezeu găseşte ceva greşit în noi, ce anume ar trebui să facem? Ce ar trebui El să facă?

·        Putem să fim noi călăuziţi înspre eternitate cu ceva greşit în noi?

·        Putem noi să ştim despre aceste lucruri greşite în noi, dacă nu Îl lăsăm pe Dumnezeu să ne cerceteze?

După citirea acestui psalm:

·        Descrieţi imaginea pe care o aveţi despre Dumnezeu acum, după citirea acestui Psalm.

·        Descrieţi imaginea pe care credeţi că o are Dumnezeu despre voi, acum după ce aţi citit acest Psalm.

Încheiere

Spune ceva de genul:

Dumnezeu aşteaptă să ne cunoască. El vrea să cerceteze fiecare parte din noi, pentru a găsi lucrurile care ne împiedică să Îl cunoaştem mai intim şi, pentru a scăpa de acele lucruri, aşa încât să devenim mai apropiaţi de El. Haideţi să petrecem câteva minute gândindu-ne la acele domenii din vieţile noastre pe care nu le-am lăsat niciodată cercetate de către Dumnezeu.

Dă fiecărui tânăr o hârtie şi ceva de scris. Cere-le să împartă foaia în trei părţi: Aici sunt....Aici este.......şi Dă-l la o parte....Încurajează-i pe tineri să umple această foaie, aşa cum ar fi făcut psalmistul. Vă mai amintiţi versurile paralele pe care le-am menţionat la începutul acestei lecţii? Iată ce vei trebui să îi ajuţi pe tineri să realizeze la acest punct. Dă-le câteva dintre aceste exemple, dacă vezi că ei se chinuie cu această activitate.