Toți operăm, mai mult sa mai puțin, cu prejudecăți. Încercăm să ne scăpăm de ele, însă se țin ca scaiul de noi. Prejudecata este o idee preconcepută și adesea eronată pe care și-o face cineva asupra unui lucru, eveniment, persoană, etc. Odată însușită, prejudecata își face locul automat în gândirea noastră. Fie că prejudecata ne-a fost transferată de către cineva sau se bazează pe experiențele noastre negative din trecut, ea are capacitatea de a ne face să luăm rapid decizii, de cele mai multe ori în detrimentul altora.

O prejudecată des întâlnită în mediile evanghelice este aceasta: noi, pocăiții, suntem mai buni decât ceilalți (tradiționaliștii), noi avem biblia și știm Adevărul, ceilalți au amestecat adevărul cu tradiția. Noi suntem pe calea îngustă, noi mergem spre rai, noi avem mântuirea, noi avem viața veșnică!

Nu este greu de observat sentimentul de superioritate, mândria cu care “noi” suntem mai presus de restul lumii – care nu contează prea mult în ochii lui Dumnezeu.
Principiul superiorității se aplică apoi în alte 1001 de domenii: românii sunt mai buni ca ungurii, oltenii sunt mai deștepți ca ardelenii, orășenii mai cultivați ca sătenii, clericii mai sfinți ca laicii, bătrânii mai înțelepți ca tinerii, femeile mai slabe ca și bărbații, tatăl meu mai tare ca tatăl tau, etc.

Da, viața nu este dreaptă și privilegiile nu sunt aceleași pentru toți. Unii sunt mai privilegiați decât alții, dar acesta nu este un motiv pentru a crede că cei privilegiați sunt unicii, cu drepturi exclusive în primirea și administrarea binecuvântărilor. Dumnezeu nu a dat drepturi exclusive unui grup elitist și nici cheia împărăției unei singure persoane! Observați că Cristos nu spune cheia împărăției, ci cheile!

Nimeni nu-și poate aroga drepturi exclusiviste asupra unei chei și să dețină monopolul împărăției, pentru că Domnul a avut grijă să fie mai multe chei prin care accesul în împărăție să fie posibil. Această mentalitate exclusivistă i-a “curtat” și pe ucenicii lui Isus. Într-una din ieșirile, misiunile sale, Ioan a întâlnit pe cineva care scotea draci în Numele lui Isus și l-a oprit, pentru ca “nu avea autorizație” – de la cercul de ucenici! (Marcu 9:38-40). Atenție la mustrarea și mentalitatea Lui inclusivistă: “Cine nu este împotriva noastră, este pentru noi.” Mentalitatea exclusivistă îi face dușmani pe toți cei care nu sunt cu tine sau nu gândesc ca și tine. Mentalitatea exclusivistă operează foarte mult cu prejudecăți și reduce posibilitatea unui dialog decent și deștept cu restul lumii.

Isus Cristos ne atrage atenția că avem de învățat de la ceilalți, că nu suntem mai deștepți pe toate planurile decât cei din lume, că nu avem monopolul înțelepciunii divine și umane, că sunt elemente de viață în care ceilalți ne dau clasă – prin urmare ne putem permite smerenia de a învăța de la ei. “…fiii veacului acestuia, faţă de semenii lor, sunt mai înțelepți decât fiii luminii.” Luca 16:8

Isus Cristos nu s-a sfiit să afirme că credința unui sutaș roman (un păgân în ochii evreilor), care nu avea educația și contextul revelației iudaice, o depășește pe cea a celor care aveau toate privilegiile revelației și prezenței  lui Dumnezeu în țara lor. “Adevărat vă spun că nici în Israel nu am găsit credință așa de mare.” Matei 8:10

Mentalitatea exclusivistă este dăunătoare, prostească și nebiblică.
Ca și fii ai lumii trebuie să ne smerim și să ne înțelepțim, răsumpărând din înțelepciunea pe care Dumnezeu o dă cu mână largă tuturor fiilor oamenilor, fără discriminare și fără favoritisme. Da, avem revelația specială, Cuvântul lui Dumnezeu în care avem încapsulată înțelepciunea lui Dumnezeu și care nu poate fi accesată decât prin Duhul sfânt, dar avem și revelația generală care este accesibilă tuturor și care contribuie la iluminarea și înțelepțirea oamenilor.Sunt elemente ale înțelepciunii universale pe care fiii luminii le pot ignora sau disprețui din mândria deținerii revelației Speciale.

Vine sărbătoarea Nașterii Domnului… la acest eveniment local, iarăși avem “outside-ri” care dau clasă “insideri-lor”, arătând că evenimentul are valențe planetare, cosmice.
Cărturarii din Ierusalim (insideri) aveau legea și profeții, dar nu au făcut nici o mișcare în direcția Betleemului. Magii de la Răsărit (outsideri) aveau credință și știință, dar s-au pus cu câteva luni înainte pe drumuri ca să ajungă la Betleem.
Mă pot mândri că am legea și profeții, dar ce folos că ele nu mă fac să merg să caut Pruncul! 
Mă voi smeri atât de mult încât să urmăresc o stea care mă duce spre El?
Mândria este soră bună cu prejudecata, dar dușmănoasă cu înțelepciunea.
Ele nu stau împreună. Dacă totuși le vezi împreună, acea înțelepciune este lumească, nu de sus!