Împresurarea Ierusalimului
Ieremia cap. 51


Zedechia, rege domnește
Unsprezece ani, s-au împlinit
În răutate, el trăiește
De Domnul nu a fost iubit

În timpul când el a domnit
Cu Babilonul s-a bătut
Ce i-a spus Domnul, n-a primit
Și a făcut, doar ce a vrut

Ierusalimu-a fost cuprins
Haldeii acol au tăbărât
Ca într-o capcană a fost prins
În greutăți, toți au trăit

Oastea haldee era mare
Și în cetate au intrat
Iar Zedechia pe-a sa cale
Spre Ierihon, s-a îndreptat

Dar Zedechia a fost prins
Legat în lanțuri a fost dus
Viața fiilor săi s-a stins
Exact, cum proorocul i-a spus

Copiii i-au fost înjunghiați
Și căpeteniile ucise
Și ochii lui, orbirii dați
Cum Ieremia îi prezise

Și Casa Domnului au ars
Și casele lui Zedechia
Nimic întreg n-a mai rămas
Să se împlinească proorocia

Prinși de război au fot luați
Și duși ca robi în Babilon
Cei mai săraci au fost lăsați
Ca să rămână în țara lor

Stâlpii cei grei i-au sfărâmat
Ce-n Casa Domnului, erau
Fiind din aramă, i-au luat
Totul în Babilon duceau

Ligheane și tămâietoare
Pahare, sfeșnice și cești
Potire de aur, cenușare
Obiecte ce rar întâlnești

Și boii cei mari de aramă
Care slujeau de temelie
Toate erau luate-n seamă
Și duse în țara de robie

Acoperișul, stâlpii tari
Rețeaua de rodii, luată
Cărate multe lucruri mari
Chiar toată țara a fost prădată

Ierusalimul este în jale
De plâns și Iuda a ajuns
Nu au mers pe-a Domnului cale
La sfatul Lui, ei n-au răspuns

Ce Ieremia a proorocit
S-a întâmplat chiar cum s-a spus
Prin gura lui Domnu-a vorbit
Dar ei, nicicând nu s-au supus.

sfârșit.