Ce este oare dragostea?
Te-ai întrebat şi tu, vreodată?
Misterul ei rămâne sacru
Şi nu-l dezleagă lumea toată...
Ea trece prin furtuni adesea
Şi nu se udă nicidecum...
Prin para focului păşeşte
Şi este-aceeaşi...ca acum!
E dragostea răbdarea însăşi
Plină de dor şi bunătate,
Ea nu urăşte niciodată
Şi nu se laudă...nu bate...
Mândria nu-şi găseşte loc
În pieptul unde-i dragostea
Ci ea se poartă cuviincios
Folosul său nu-l va căuta!
Chiar dacă lumea a uitat-o
Ea nu se mânie să ştii...
Nu se gândeşte la ce-i rău
Ci-mparte veşnic bucurii...
Şi dacă totuşi vede-n jur,
În lume, şi nelegiuire
Ea caută adevărul care
Aduce-n viaţă bucurie...
Şi crede totul cu putinţă
Nădăjduind în tot şi toate,
În suferinţă se ridică
Şi face suflete curate!
Ce este oare dragostea
Te-ai întrebat şi tu, vreodată?
Este Lumina din Isus
Ce nu dispare niciodată!!!!

Vulcan-20-11-2012
Mary