Casa de rugăciune-i han
Ce vindecă pe cel sărman;
Din ea ne curge lin izvor,
Ce dă viaţă tuturor.

Isus a zis căci "CASA MEA
De rugăciune, se va chema",
Că cel trudit şi-mpovorat,
Aici se roagă neîncetat.

"Voi, Casa Mea nu-o transformaţi
În loc de preschimbat talanţi!"
Plecaţi şi voi genunchii jos,
La poala crucii lui Hristos!

Casa de rugăciune-i viaţă;
Izvor ce vine din Isus.
Aici se-mparte iar speranţă,
Învie nădejdi ce s-au dus...

Ca ea să fie tot mai vie,
Să vindece pe cei răniţi,
Ţine şi tu de părtăşia
Care se simte printre sfinţi!

Ţine de firul rugăciunii,
Chiar şi acsă-n cortul tău
Atunci şi Casa rugăciunii,
Se va umplea de harul Său.

Domnul vorbeşte la mulţimi
În Casa Domnului cel sfînt.
El dă poporului din pîinea,
Şi mana ce-a venit de sus.
.
De eşti cu frică sfîntă-n tine,
Şi n-ai pierdut-o pe-al tău drum,
Locaşul sfînt e pentru tine,
Locul cel drag, de rugăciuni.

De nu ai frică de Cel Veşnic
Şi tot glumeşti cu viaţa ta,
Şi faci din casa de-nchinare
O peşteră de-aceea rea,

Tu ai să pierzi, şi judecata
Se va rosti în dreptul tău
Căci Domnul are-ntîietatea,
Cuvîntul Lui e pururi viu!

Poate-ai venit la adunare
Robit de multe neputinţi,
Domnul mai dă o uşurare
În rîndurile celor sfînţi.

Poate că eşti flămînd de Pîine,
Sau ai o sete de Izvor...
El este-aici şi azi, şi mîine,
Ca sfînt şi drept Mîntuitor!

E uşa încă descuiată,
Isus te-aşteaptă în pridvor;
Hai, intră-n rugă necurmată
Şi tu, cu-al Domnului popor!

Căci vine ziua de răpire
Cînd cei aleşi, toţi vor pleca
Acolo, la sfînta întîlnire
Iar zidul jos va rămînea...

Va rămînea clădirea nouă
Sau bordeiuţul cel sărac...
Căci cei aleşi, au haină nouă,
Iar cei pierduţi aici, se zbat.

Nu zidurile-s mîntuire,
Ci harul Domnului Hristos
Care dau astăzi o simbrie
Să lupţi, ca să te porţi frumos.

Ce minunată-i Sfînta Casă
Casă de rugă ce s-a dat
Ca cei flămînzi, toţi să primească
O mană sfîntă neîncetat.

Eşti tu un mesager creştine,
O pîlnie pentru Izvor?
Eşti astăzi puntea de salvare
Spre cei ce rănile lor dor?

Cum vii la Casa de-nchinare?
Tînjeşti mereu de al Său dor,
Sau vii aşa, la întîmplare,
Ca şi un fiu risipitor?

Cum vezi locaşul de-nchinare,
E un liman în vreme rea?
Vii cu smerenie la altare,
Sau iei mîndria-n şoapta rea?

Haideţi cu toţi la rugăciune,
În Casa Domnului Isus
Şi vom primi bucate bune,
Şi noi puteri de-a merge-n sus!

Haideţi în harul mijlocirii,
Să ne unim a noastre vieţi
Şi iar noianul izbăvirii,
Va copleşi pe cei aleşi.

Haideţi la rugă necurmată!
Să vină harul Domnului,
Să lase El trezirea toată,
Peste acei din casa Lui!

Căci Casa Domnului-i putere,
E ca un felinar în drum;
Deci fie harul de veghere,
Pe Casa Domnului, acum!
Amin