Sărbătoarea Crăciunului adună în fiecare an tot mai mulţi oameni care au ca punct comun „o tradiţională preocupaţie” împlinindu-şi propriile interese. Creştinismul autentic cade adesea pradă interesului efemer, compromiţându-se cu acelaş mod de abordare. Biblia nu ne prezintă o poruncă referitoare la serbarea naşterii Domnului Isus dar acesta poate fi o ofrandă pe care noi decidem să i-o dăruim.
Consider că ar trebui să facem o separare clară, între Crăciun şi naştera lui Isus, chiar dacă acest termen s-a împămăntenit în creştinism. Putem da o altă faţă acestei sărbători lăsând cosmetizările şi concentrîndu-ne asupra relaţie noastre cu Hristos. De ce să fim altfel şi să ieşim din tradiţional? De ce să urmăm mulţimea? ...nu, nu sunt legalist cum ar crede unii, dar cred cu adevărat în valori creştine nepervertite, în oameni care fac din Domnul Isus centrul sărbătorii lor.
Poporul evreu a avut reglementari foarte clare cu privire la sărbători şi totuşi ei le-au denaturat încăt Dumnezeu s-a scârbit privind la ceea ce fac ei. E drept că azi pentru cei mai mulţi aşa zişi creştini acestă sărbătoare a fost covertintă la împlinirea firescă, neglijând tocmai esenţa, adică împlinirea spirituală. Am o teamă tot mai profundă privind în jurul meu la cea ce se intămplă între fraţii de credintă (printre care mă număr şi eu). Suntem prinşi de iureşul lumii reînnoindu-ne: locuinţele, garderobele, maşinile, bisericile... nu că ar fi un lucru rău, dar dacă ne limităm la acestea, sărbatoarea ne apartine nouă şi nu lui Hristos, înşelându-ne singuri spunănd că îl sărbătorim pe Hristos. Cheltuim mai mult decât în orice timp a anului dar avem noi vreun „folos veşnic” din acesta? ...ooo dacă ar înţelege creştinii dorinţa celui născut în Betleem, precum au înţeles-o păstorii, magii şi atâtea care l-au urmat!
Va mai trece poate şi acestă sărbătoare pentru unii cu împlinire: cu mese încărcate, colinde, distracţie, musafiri, surprize programe de biserică reuşite... dar pentru alţii cu probleme, ce mai poate însemna acestă sărbătoare? Un nou început, o bucurie a întâlnirii şi relaţiei cu Hristos, o pace ce srăbat cerurile şi pămăntul, o aventură a credinţei, o umilinţă ce coboară până la iesle, o bucurie nespusă, o dăruire care costă...
Generaţia în care noi trăim are nevoie de o perspectivă creştină autentică asupra acestei sărbători iar noi putem să împlinim acestă nevoie. Azi Domnul Isus nu mai este la Betleem, nici în Nazaret sau Israelul de altădată, dar El este acolo unde este dorit, într-o inimă ce ţine loc de iesle, într-un loc în care poate creşte, chiar în mine şi în tine. Vom sărbători Crăciunul sau pe Isus? Eu am spus da pentru Isus iar eu sunt invitatul la ziua Lui de naştere. Mă bucur nespus de mult pentru această onoare iar ce mi-a mai spus, e că oricine îi poate fi alături.
Sărbători binecuvântate