Cine vrea să treacă cu bine prin această lume, trebuie să-şi deschidă bine ochii şi chiar când doarme să fie cu un ochi deschis, fiindcă în ea (în lume) se găsesc multe momeli pentru peşti, multe laţuri pentru păsări şi multe curse pentru om. Câtă vreme în jurul nostru umblă atâtea vulpi, să căutăm să nu fim gâşte. Oamenii pe care i-am cunoscut se deosebesc în această privinţă mult unii de alţii; mulţi văd mai bine cu un ochi decât alţii cu doi şi alţii au ochi buni, dar nu văd nimic. Nu toate capetele sunt cutii pline cu înţelepciune. Unii sunt aşa de precauţi, că bănuiesc pe toată lumea şi duc astfel o viaţă nefericită, într-o necurmată teamă de vecinii lor, iar alţii sunt aşa de prostănaci, că-i înşală orice puşlama. Unul încearcă să străbată cu privirea printr-un zid gros, dar cu aceasta numai îşi strică ochii, în timp ce altul descoperă o mică spărtură şi pe acolo vede cât vrea de departe. Unii lucrează la gura unui cuptor aprins şi nu se pârlesc niciodată, dar alţii îşi ard mâinile la focul la care vor numai să se încălzească. Negreşit, nimeni nu poate să facă pe altul înţelept, ci fiecare trebuie să înveţe singur din păţaniile lui. Aş voi însă să dau unele sfaturi, care şi mie mi-au fost de folos şi poate că şi altora le vor fi de acelaşi folos ca şi mie.

    Nimeni nu pare aşa de cumsecade ca pungaşul iscusit. Dacă vezi un om care pune multă religie la vitrină, să ştii că are puţină în magazie. Nu alege prietenul după înfăţişarea lui, căci ghetele frumoase adeseori strâng. Nu iubi măgulirile şi nu te încrede în omul care poate să vorbească foarte mult, pentru că pisicile care miaună mult, rareori prind mulţi şoareci. Nu te da deloc pe mâna altuia, căci cine vâră degetul între doi dinţi, uşor poate să-l vadă muşcat. Nu bea nimic până nu vezi ce este. Nu iscăli nimic fără să citeşti ce stă scris şi să vezi dacă în adevăr nu înseamnă mai mult decât ce este scris. Nu te judeca decât dacă n-ai nimic de pierdut; doar casele avocaţilor sunt clădite pe capetele proştilor. În orice afacere, nu păşi să treci vadul pe unde nu-i vezi fundul. Nu te bizui pe ce este scris pe pungă, ci banii numără-i tu singur. Deschide sacul înainte de a cumpăra ce este în el, căci cine face afaceri pe întuneric va fi înşelat. Ţine-te departe de omul care pune preţ pe el însuşi. Fereşte-te de oricine înjură, pentru că cine poate să înjure pe Ziditorul său, nu se va sfii nici să mintă, nici să fure.

    Nu te feri însă de nimeni mai mult ca de tine însuţi, pentru că purtăm în inima noastră pe cei mai răi vrăjmaşi ai noştri. Dacă dai peste o învăţătură sau o părere nouă, să nu muşti din ea până nu ştii dacă este pâine sau dacă este piatră. Şi nu-ţi închipui că dacă turta dulce este aurită, trebuie să fie şi bună. Să nu strigi ”Ura” decât după ce ai ieşit de-a binelea din pădure şi să nu strigi “Peşte fript” decât după ce ai peştele în plasă. Este destulă vreme să te lauzi, de aceea mai aşteaptă puţin. Nu arunca apa murdară până n-ai alta curată în loc. Nu te sfii să mături strada, până vei primi ceva mai bun de făcut. Cel mai mic câştig este mai bun decât niciunul şi cel mai de jos serviciu este mai bun decât să fii fără lucru. Dă-te întotdeauna la o parte din calea unui taur şi a nebunilor. Nu te apuca la bătaie cu unul care cară cărbuni şi nici la ceartă cu omul josnic, fiindcă şi unul şi altul te vor umplea de negreală.

    Nu te-ncrede în oricine / Fugi de ceartă-nspăimântat
    De pariuri nu te ţine / Nu-aştepta ‘napoi ce-ai dat!
    Dacă vrei să-ţi meargă bine / Pace-având cu-adevărat...

    Aşa sună o veche poezie. Eu unul, nu pot să merg aşa de departe, deoarece, ca să ai pace, trebuie ceva mai mult decât aceste lucruri. Totuşi şi aceste lucruri vor fi de folos celui ce face aşa. Nu călări niciodată pe un cal cu piciorul rupt şi negustorul care a fost falit fraudulos nu este omul potrivit cu care să faci afaceri. Un scaun hodorogit este un scaun primejdios. Fereşte-te de oamenii prea politicoşi şi nu intra repede în legătură cu cei grosolani şi obraznici. Dacă în vreun lucru bănuieşti un gând ascuns, fii cu ochii în patru şi pune cursa de îndată ce simţi miros de şoarece, dar ia seama să nu-ţi prinzi tu însuţi degetele în ea. Să n-ai a face cu omul lăudăros, pentru că băutura lui răcoritoare nu este decât spumă şi cu toate că, după spusa lui, toată marfa, chiar şi tingirile de aramă sunt de aur şi de argint, curând ai să vezi că lăudăroşii şi mincinoşii sunt veri primari.

    Nu descoperi nimănui toate secretele tale şi încrede-te în Dumnezeu cu toată inima ta. Dar încrederea în oameni cântăreşte-o bine în cântarul chibzuinţei, căci oamenii nu sunt decât oameni şi toţi oamenii sunt slabi. Nu lega greutăţi mari de sfori subţiri, dar nu fi nici din cale afară de bănuitor, pentru că în cel mai bun caz, bănuiala este virtutea laşilor. Oamenii nu sunt îngeri, asta s-o ţii bine minte, dar nu sunt nici diavoli şi ar fi prea de tot să-i socoteşti aşa.

    Cel din urmă sfat al meu: gândeşte-te că numai adevărata înţelepciune se va arăta la sfârşit ca înţelepciune. Pe aceasta s-o cauţi şi s-o cauţi la picioarele celui mai înţelept dintre toţi învăţătorii: la picioarele lui Isus. Încrede-te în Dumnezeu şi El nu te va lăsa niciodată, lasă-te călăuzit de Cuvântul Său şi El nu te va rătăci niciodată, roagă-te în Numele Său şi cererile îţi vor fi primite. Ţine minte că cine se sprijineşte pe un om va afla că acesta este o trestie frântă, însă cine clădeşte pe Hristos, are o temelie tare. Dacă vrei, poţi urma pe Isus cu ochii închişi, dar dacă te îndrumă alţii, deschide bine ochii, chiar dacă ai avea o duzină de ochi şi tot atât de puternici ca un ochean.