Anul vechi v-a trece azi,
Şi cu lacrimi pe obrazi
Timpul care l-am pierdut
L-am dorii, dar a trecut.

Într-un an s-au petrecut
Multe lucruri ce am vrut,
Altele s-au întîmplat,
Chiar de n-am anticipat...

Vremea bună şi cealaltă,
Ne-a lăsat cu ochii-n baltă
Fără nici o-nduioşare
A-nviat sau totul moare...

Am trăit cu pătimire
Poate chiar fără iubire,
Mai aproape sau departe
Doar credinţa ne desparte...

L-am tratat pe Dumnezeu
S-au mai mult pe propriul eu,
Cu dispreţ pe cei din jur
Dovedind că nu-s matur...

Mă gîndesc mereu la moarte
Că viaţa ne desparte
De pămînt şi veşnicie
Minte multă şi prostie.

Am dedus acum din totul
Că nu ştim care e rostul
Din ce facem, ce gîndim
Din ce spunem şi trăim..

Vechiul an nu se compară
Cu cel Nou!E aiurială...
Să nu ştie omul, frate,
Ce urmează:rai sau moarte?

Teme-te de Dumnezeu!
Fă ce-i bine, nu ce-i rău...
Că nu ştim cum să trăim...
Ştim un lucru:să iubim!

Orice-am face pe pămînt,
Că e nou sau vechi veşmînt
Dumnezeu să fie-n toate!
Că oricum ne-aşteaptă:moarte!

Despărţirea asta simplă
Cînd va fi, şi se întîmplă,
Vom uita pămîntul tot
Însă nu pe Savaot!