Am încercat să scriu în vers
Ceea ce port de mult în mine,
Dar n-ar ajunge-n univers…
Atât mi-e dor, Isus, de Tine!

Am căutat mereu s-alung
Acest fior care mă arde,
Dar doruri mai mult mă străpung
În ale sufletului coarde.

Şi chiar şi lacrimi pot să cadă
Peste obraz necontenit…
Pe Tine ochii-mi să Te vadă –
Acesta-i dorul ne-mplinit!

În gândul meu eşti totdeauna,
Clipa-ntâlnirii o aştept
Când mângâiere cum nu-i una,
Primi-voi la al Tău blând piept!
Amin.
17 aprilie 2008