Într-o zi cu ghinion


Într-o zi cu ghinion ,
A intrat un camion ,
Într-un stâlp de telegraf ,
Şi-l făcu cu totul
Praf !

Iar pe stâlp ,
Un cuib de barză ,
Cu trei pui , chiar
De zburat ,
Ca-ntr-o mare tragedie ,
Pe toţi trei i-a spulberat !

Şi acum cuu tot cu cuibul ,
Pe şosea toţi trei zăceau ,
Oamenii trecând pe-acolo ,
Foarte tare se mirau ?!

Se mira şi barza mamă ,
Şi plângea biata de ea ,
Se-nvârtea în rotocoale ,
Tot zburând , peste şosea .

Veni toamna şi se duse
Şi veni şi primăvara ,
Fără hartă sau busolă ,
Berzele găsiră ...
Ţara .

Stâlpul se înlocuise ,
Şi-un alt cuib se construia ,
Şi acum mămica barză ,
Alte ouă-n cuib
Clocea .

Şi la fel ca înainte ,
Au ieşit trei puişori ,
Mama lor îi îngrijeşte ,
Şi le dă mâncarea-n zori .

Şi veni curând şi ziua ,
Când toţi trei s-au înălţat ,
Cu părinţii lor alături ,
Şi pe cer toţi au zburat .

Parc-ar fi nişte planoare ,
Şi prin aer ei plutesc ,
Ce minune foarte mare ,
Ce mister dumnezeiesc !

*

Va veni şi pentru tine ,
Ziua când tu vei zbura ,
Dacă viaţa ta copile ,
Lui Isus i-o vei preda !

Scrisă după o întâmplare reală
2007