Singur prin lume merg
Şi port în suflet multe,
La cine să alerg
Şi cine să m-asculte?

Mă bucur când zăresc
Apusul blând în zare,
Dar când o să privesc
Adevăratul Soare?

Trec zilele pe rând
Şi anii tineri zboară,
Dar totuşi, oare când
Se face primăvară?

La fiecare ins
În suflet văd tânjire,
C-un dor adânc, aprins
Căutând o izbăvire.

Trăiesc gândind la El,
Mă strădui a răbda;
Aici sunt toţi la fel,
Ca El nu-i nimenea.

Mă-ndrept spre cer visând
Un chip cum n-am privit:
Frumos, puternic, blând
Al Celui Preaiubit...
Amin.
05.06.2009