La cârma vieţii L-am pe Domnul

La cârma vieţii L-am pe Domnul
El îmi veghează a mea cărare,
El la păşuni verzi mă conduce
Şi la al apelor sfinte izvoare;
Prin grija Sa, cea protectoare
El pacea în suflet, îmi-aduce.

La cârma vieţii L-am pe Domnul
Şi eu mă-ncred în braţul Său,
Şi-oricât de greu ar fi calvarul
Cu El, îl voi învinge pe cel rău,
Ce-ar vrea să mă arunce-n hău
Pierdut să fiu, şi să n-am harul.

La cârma vieţii L-am pe Domnul
De El mă las cu drag condus,
Căci paşii vieţii mi-i îndreaptă
Spre standardul ceresc de sus,
Şi-n El speranţa eu mi-am pus
Că-ncredinţarea este dreaptă.

La cârma vieţii L-am pe Domnul
Pe El, iubitul sufletului meu,
Pe El, cel ce mi-a luat povara
Păcatului, ce m-apăsa greu,
Şi-acum sunt fiu de Dumnezeu
Căci El, purtatu-mi-a ocara.

Flavius Laurian Duverna
20 ianuarie 2013