Tu, ce-adeseori suspini
Rătăcit pe-a lumii cale,
Nu te prinde-aşa un dor,
Nu te prinde-aşa o jale
După tot ce ai lăsat,
După dragostea dintâi
Când strigai cu stăruinţă:
"Doamne, nu pleca! Rămâi!"
Nu ţi-e dor de părtăşia
Ce-o aveai cu Tatăl Sfânt
Când, înfiorat sorbeai
Apa vie din Cuvânt?
Suflete ce plângi pierdut
Într-o lume de dureri...
Nu auzi? Încă te cheamă
Domnul Sfintei Mângâieri...
Ca un Tată te aşteaptă
Să te-ntorci la pieptul Său...
Nu-nţelegi cât e de mare
Dragostea de Dumnezeu?
Hai...opreşte-te din drum!
Cere-I milă şi-ndurare
Şi la pieptul Lui de Tată
Vei primi eliberare!!!

Vulcan-20-01-2013
Mary