Mânia este unul dintre subiectele complicate și controversate.
Mânia a creat disensiuni și discuții aprinse de-alungul istoriei creștine. Și mai crează, încă.
Deși subiectul este fluid și neclar în anumite aspecte, printre creștini s-au format tabere și poziții ferme baricadate cu texte biblice.
Pe de-o parte este tabăra celor mai permisivi, unul dintre exponenții ei de bază fiind Toma din Aquino ( Thomas Aquinas). Pentru el, mânia este o expresie naturală a pasiunilor umane, unul dintre răspunsurile noastre stârnite, activate de amenințări la adresa noastră sau a altora.
Cei care adoptă această perspectivă fac o distincție între mânia ca și pasiune – sentiment puternic care face parte din registrul emoțional normal al omului și mânia ca și viciu – mânie în formă excesivă, păcătoasă, direcționată greșit. (În limba română nu avem două cuvinte diferite, dar în limba engleză sunt două cuvinte care marchează această distincție: “anger” și “sloth”.)
Mânia este, pentru ei, un răspuns natural la nedreptate, este recunoașterea faptului că s-a făcut un rău și o nedreptate și acest lucru trebuie îndreptat, corectat. Mânia nu este doar un reflex de izbucnire față de o răutate sau o amenințare, ci un răspuns care urmărește corectarea nedreptății și menținerea dreptății. În acest fel, mânia este un instrument necesar al justiției pentru repararea nedreptăților și păstrarea ordinei sociale.
Modelul pentru mânia exprimată corect și bine direcționată este Isus Cristos care, ca și ființă umană, și-a exprimat toată gama de emoții umane (tristețe, mânie, bucurie) într-un mod nepăcătos, având un caracter impregnat de virtutea blândeții.

În cealaltă tabără sunt cei care consideră că mânia nu este niciodată justificată, eventual cu unele rare excepții. Ioan Casian, unul dintre susținătorii acestei poziții, se folosește de textul din Iacov 1:20 pentru a arăta că mânia noastră nu aduce rezultate sau consecințe în direcția neprihănirii lui Dumnezeu. Dragostea față de aproapele exclude orice mânie direcționată spre oameni. Te poți mânia, dacă chiar vrei, pe propriul tău păcat sau pe demonul care te ațâță la mânie.
Din perspectiva lor, mânia tulbură rațiunea până acolo că va deforma și corupe preocuparea noastră bună pentru dreptate față de alții, în ceva care va aduce servicii egoului nostru și multe pagube celorlalți. Părerea lor este că adevărata lepădare și moarte față de sine ar trebui să elimine orice formă de mânie din viața ucenicului lui Cristos!

În ambele tabere și poziții există adevăr și înțelepciune. Ambele sunt de acord că mânia trebuie direcționată împotriva păcatului și nu a păcătosului. Dar, într-o lume plină de ură și nedreptate, violență și cruzime, este greu de imaginat un răspuns adecvat care să nu aibă la bază mânia. Cu toate acestea oamenii mânioși, fără o curățire frecventă a motivațiilor și a metodelor lor, ajung să facă mai mult rău decât bine, chiar dacă au pornit cu dorința de a face bine.

Mânia este un sentiment complex pentru că operează cu binele și răul într-un cadru subiectiv: s-a făcut un rău, o nedreptate cuiva și se intervine în forță, pedepsindu-se răul, pentru restabilirea dreptații. Mânia cere un răspuns activ al forțelor binelui de a restaura dreptatea pentru cei năpăstuiți prin pedepsirea celor care abuzezează de forță.
Mânia cu sfârșitul în minte adică restaurarea dreptății în lumea nedreaptă, urmărirea cu asiduitate a binelui disciplinând forțele răului, este acceptabilă atâta vreme cât nu scapă de sub control și nu produce mai mult rău și mai multe păcate.

Dacă mânia poate fi sfântă sau sfințită prin a o direcționa spre scopuri nobile, ce țin de împărăția Lui și nu de a noastră, atunci ea poate face mult bine acestei lumi rănite și îndurerate, dar nu poate fi lăsată de una singură să hotărască în învălmășeala luptelor crâncene. Mânia are nevoie de virtute care s-o echilibreze, s-o îmblânzească sau chiar s-o anihileze, câteodată. Mânia fără blândețe este ca o furtună ce se transformă în uragan.
Furtuna udă pământul, uraganul udă și distruge.
Despre blândețe în postările următoare.

Preluat de pe www.pomulvietii.abcr.ro