E-adevărat, sunt o ţărână
Dar pentru Tine am valoare;
În mine Tu ai pus lumină,
M-ai curăţit şi-s fără vină;
Ce bună-i a Ta îndurare!

Sunt o ţărână, un fir de praf
Ce lumea calcă în picioare;
Dar pentru Tine-s treaptă, prag
Privirea mi-e aţintă-n 'nalt
Cerându-Ţi binecuvântare.

Ştiu că-s nimic, doar o ţărână
Şi poate......nefolositoare;
Un praf ce l-ai luat în mână
Făcând, creaţia divină
Cu duh de viaţă stătătoare.

Tot ce atingi e binecuvântat
Ce binecuvântezi, trăieşte;
Ţărânii, duh de viaţă-ai dat
Însăşi mâna Ta a modelat
Şi ai creat, o frumuseţe!

E-adevărat, sunt o ţărână
Dar,Ţie Doamne Îţi sunt scumpă;
Nu mă priveşti doar ca pe-o tină,
Cu drag mă ţii 'n-a Ta odihnă
Şi Duhul Tău Cel Sfânt, triumfă.

Sunt o ţărână.. chiar uscată
Din care se alege praful;
Dar dacă Tu îmi torni azi apă,
Amestecând se face-o pastă...
Şi iată-mă că eu sunt lutul....

Cel ce se trage din ţărână.....
Pe care Doamne Tu-l modelezi
Şi-i dai.... şi zile şi cunună
Îl ţii şi-n slavă şi-n lumină
Şi cât trăieşte îl veghezi.

A.N
27.01.2013 Firenze