HOȚ DE SUFLETE

Cu mult rafinament atacă fiinţele predate
C-ar vrea să le transporte de-a dreptul în neant
De multe ori citează idei sofisticate
Iar alteori lansează dictonu-i penetrant.

Ce iute depistează, în om, punctele slabe!
Şi-apoi la pândă stă să dea atac frontal
Momeala o-nfăşoară în haină cu podoabe
Să poată introduce vreun demon sau vreun baal.

Să meargă pretutindeni, nicicând, nu se sfieşte
Ci intră cu-ndrăzneală să facă devastări
Vai, fiinţă omenească ce-n suflet îl primeşte
Va fi răpită-n grabă pe-un drum cu degradări.

El vine cu propuneri sub formă de torente
Şi e expert în „arta” de a masca minciuni
Se foloseşte-ntruna de-acele elemente
Ce vor produce cazne şi multe urâciuni.

Priviţi în lumea largă şi-i veţi vedea efectul
Atâta frâmântare şi-atâta plâns amar!
Ar vrea să mutileze iubirea şi respectul
Şi să transforme-n tină arome de nectar.

Doar sângele jertfirii e-n stare să-l răstoarne
Pe-acest tâlhar de inimi, pe-acest rebel infam
Să stăm, mereu, cu Fiul! El poate ca să toarne,
În noi, credinţă tare cum a avut Avraam.

George Cornici/23 Decembrie, 2011