Suntem cu toti porniti spre vesnicie,
Corabia ne poarta peste ape,
Pe marea vietii vin furtuni si valuri,
Dar Domnul e cu noi, ca sa ne scape.

Furtuna s-a-ntetit, suiera vantul,
S-a rupt catargul, peste tot, doar noapte,
Nu se mai vede tarmul si nici cerul...
Dar Domnul e cu noi ca sa ne scape.

Se-nvolbura stihia din adancuri
Si norii se aduna peste ape,
Se clatina corabia-n furtuna....
Dar Domnul e cu noi ca sa ne scape!

S-a adunat a iadului ostire
In valuri mari credinta sa ne-ngroape,
Nu va-ngroziti, uitati-va la carma
Caci Domnul e cu noi, ca sa ne scape.

Stim, nu se vede tarmul si nici farul,
Nadajduim, credinta-i drum pe ape,
Va-ncurajati, e grea calatoria,
Dar Domnul e cu noi ca sa ne scape.

Dar intr-o zi, noi vom ajunge-acasa,
Primejdii si furtuni vor fi uitate,
In portul slavei Domnul ne va duce,
Caci El a fost cu noi ca sa ne scape!