Voi trece prin cuptor de foc
Și gropi cu lei. Și în curând,
Voi tremura ca frunza-n vânt,
Dar cred și sper că Domnul meu,
Mă-mbracă-n har din harul Său,
De-aceea nu mă tem deloc.

Voi poposi prin văi adânci
Și-oi suspina. Și am să plâng,
Sub lovituri am să ma frâng,
Dar știu că Duhul Sfânt va da
Putere, mă va mângâia
Și mă va ridica pe stânci.

Voi sta un timp în scrum și jar,
Sudori de moarte m-or cuprinde,
Dar voi simți cum se aprinde,
În mine dragostea de sus,
Căci lângă mine-o sta Isus,
Uniți în Duh și în Calvar.

Voi trece prin cuptor de foc
Și gropi cu lei, dar Tatăl meu,
Îmi spune în Cuvântul Său,
Că trebuie să curățească,
În noi ce-i rău și să sfințească,
De-aceea nu mă tem deloc.

Voi poposi prin valea-adâncă
Și-oi suspina. Pe-o rogojină,
M-oi odihni, dar mai senină,
Îmi va fi viaţa, căci Cristos,
Pune frumosu-n ce-i hidos
Şi-al meu picior sigur, pe Stâncă.

28/02/13, Barcelona