ÎȚI SCRIU, ISUSE...

Îți scriu, Isuse, în culmea fericirii
C-a Ta prezență mă scoate din necaz
Mi-ai arătat Lumina, frum’sețea strălucirii
Cu Tine e-o trăire de har și de extaz.

Deși ești lângă mine în fiecare clipă
Dorința e să-Ți scriu; e-un intim document
De când m-ai acceptat în sfânta Ta echipă
Am căutat să-Ți fiu utilul instrument.

Constat cu bucurie că, zilnic, dai povețe
Spre zarea necuprinsă să pot să Te urmez
Au încercat și alții, în școli, să mă învețe
Dar numai al Tău gând, plenar, îl promovez.

De-mi spui să trec prin foc Îți onorez cuvântul
Că știu că ies de-acolo mai tare, mai decis
Să nu Te părăsesc, să nu-mi pătez veșmântul,
Să pun în aplicare tot ce, pe drum, mi-ai zis.

M-ai pregătit să-nfrunt problemele ivite
Să nu emit cârtire, ci numai mulțumiri
Ce bine te-ngrijești de suflete lovite
Că știi că ele-nalță cucernice simțiri.

O, câte biruințe trăit-am de când viața
Mi-ai pus-o-n concordanță cu planul Tău divin!
Mi-aduci clarificare când se ivește ceața
Și îmi rostești mesaje la care spun ”Amin!”

Îți scriu aceste rânduri ca testament să fie
Deși departe nu-s, ci-alături mi-ești mereu
Când sunt rănit mă ungi cu sfânta-Ți alifie
Să am noi energii pe-acest îngust traseu.

George Cornici/18 Martie, 2013