Zilnic manifestăm pentru viaţă,
Fără să purtăm afişe, pancarte,
Făr-a scanda lozinci în piaţă,
Stăpânul, de-L urmăm cu demnitate!

Să nu deduceţi că aş îndemna,
Creştinii, să rămână-n nepăsare,
Când în cetate se dă legea rea,
Lumească, ce-i a Domnului sfidare!

Dar, trebuie mereu să osândim,
Păcatul şi lucrarea lui în lume,
Aşa cum lui Isus, zilnic, slujim,
Nu doar duminica, în rugăciune!

Zilnic, ne închinăm, de dimineaţă,
Să ne pătrundă voia Lui în piept,
Domnul e Cale, Adevăr şi Viaţă,
Prin Duhul, ne insuflă ce e drept!

Apoi ne îngrijim şi de familii:
De hrana trupului, duhovnicească,
Altfel, am fi mai răi decât păgânii,
De n-am veghea copiii, să trăiască!

În părtăşia sfântă-n Adunare,
Vrem legătura păcii, s-o păstrăm,
Să nu stingem a Duhului suflare,
Lăstari de-amărăciune, să nu dăm!

La muncă, nu vrem să fim implicaţi
În vreo lucrare ce-i neroditoare,
Şi nici s-ajungem, cumva, vinovaţi,
De fapte moarte, ori de vorbe goale!

Astfel mărşăluim, cu siguranţă,
Când răspândim în lume, o mireasmă
Cerească, de la Viaţă înspre Viaţă,
Când ne-ajutăm: bunicii, tatăl, mama. .

De-asemeni, împlinim cu drag Cuvântul,
Orfanii, văduvele, sprijinind,
Şi când cu milă, vizităm spitalul,
Bolnavii, mângâind şi îngrijind!

Când lumea va vedea, prin ce trăim-
Că noi primim copii, cu bucurie,
Săracii şi infirmii îi iubim-
Gestul ne e creştina mărturie!

Atunci putem mărşălui şi-n stradă,
Să strigăm fraze în acord cu fapte,
După ce lumea a putut să vadă
Viaţa în noi, trăită-n plinătate!


Craiova, 23-03-2013