Întoarce-mă-n origini, Tată, la starea mea umilă
Și modelează, înnoieşte, ființa mea fragilă,
Să pui Tu, Doamne-nțelepciunea, mai sus de orice vrere,
Să știu să ocolesc genunea, când nu mai am putere.

Întoarce-mă-n origini, Tată, să-nvăț ce-i ascultarea
Și-ntotdeauna să-Ți fac voia, să îmi îndrepți cărarea,
Când răzvrătirea mă încearcă, nuiaua folosește,
Căci mare preț are mustrarea, când firea mea, greșește.

Întoarce-mă-n origini, Tată și dăltuiește-n mine,
Natura sfântă, zarea-albastră și sferele divine
Și-atunci când Duhul Tău m-animă, să-Ți înțeleg lucrarea,
Să îmi doresc să fiu ca Tine, să-mi corijez purtarea.

Întoarce-mă-n origini, Tată, să fiu slujit de îngeri,
Cuvântul să îmi fie sprijin, când trec prin văi de plângeri,
Căci neascultării, răzvrătirii, Tu îi vei da răsplată,
Să nu laşi Doamne nepăsarea, de Tin´să mă despartă!

Întoarce-mă-n origini, Tată, să fiu iar făr-de vină,
E mult prea mare suferința și duhul meu suspină,
Mai lasă gram de îndurare, din marea Ta iubire
Și transformat deplin, s-am parte, de har și mântuire.

27/03/13, Barcelona