Ți-am cunoscut iubirea în clipele amare,
N-aș fi crezut vreodată că Tu mă vei salva,
Căci în dureri și chinuri, nu este desfătare,
În deznădejde, Doamne, doar Tu dai consolare,
Îti mulțumesc Preasfinte pentru-ndurarea Ta.

Ți-am cunoscut iubirea în toamnele din mine,
N-aș fi știut vreodată că picurii târzii,
Sunt ploile căinței, căci depărtat de Tine,
Purtat am fost ca frunza desprinsă, prin rovine,
Dar ai venit Isuse din cer, să mă susții.

Ți-am cunoscut iubirea în greaua lăcrimare,
N-aș fi gândit vreodată că poți a mă ierta,
Dar când mi-ai pus în suflet a cerului chemare,
Din frunza veștejită, Tu ai făcut o floare,
Mireasmă și culoare, prin mare mila Ta.

Ți-am cunoscut iubirea în vijelii nocturne,
N-aș fi văzut minunea, de nu mă vindecai,
Ai potolit furtuna și valurile pline
De spuma decadenței și ai sădit în mine,
Grăuntele vieții, un bob din al Tău rai.

Ți-am cunoscut iubirea în dimineți senine,
N-aș fi-auzit strigarea de nu Te-aș fi căutat,
Căci frigul ce de veacuri s-a cuibărit în mine,
Mi-a înghețat gândirea și sângele în vine,
Să mă desprind din lanțuri, doar Tu m-ai ajutat.

Ți-am cunoscut iubirea și nu mai am cuvinte,
Nu vreau Isuse, Doamne să tac, căci harul Tău,
Mi-a dăruit viața, idealurile sfinte,
Promise de milenii de scumpul meu Părinte,
Slăvit să fii Isuse, Duh Sfânt și Dumnezeu!

09/04/13, Barcelona- Lucica Boltasu