Florii,Paște ,Înălțare !

Plutește-n aer, parfum cald de cîntare,
Și strigăte-nălțăm cu modestie...
E scris adânc în spița nostră de români,
Ca o mândrie-aparte rămasă din străbuni !

Și-atârnă-n poartă vesel mâțișorii,
Zâmbet suav de ramuri de finic,
Pâine și sare-n poarta veșniciei,
Venită mai aproape înc-un pic!

„Hristos aînviat !” Apoi răsună .
Cu miez de noapte-n lumînări și cânt...
Ne-apropiem de-a Duhului fântână,
Cu apa vieții semănând un nou pământ !

Prescuri neprinănite spală răul,
Ce peste timp în noi s-a adunat !
În pace stăm acoperiți de vălul,
Acelui ce pe cruce-a fost nălțat !

Ca mai apoi, în dor și încântare,
Trăite deopotrivă-n ucenici .
Ne-nchipuim cereasca-i înălțare,
O despărțire crudă-ntre amici...

Și-n zboru-i lin de puf de păpădie,
Cuvintele-i balsam pentru noi toți,
Rămâne- un cânt sublim de-ncurajare:
„Eu sânt cu voi copii în veci de veci !”